Bucataria fara foc-Hrana vie in 238 de retete
Elena Nita Ibrian
Bucataria fara foc
Hrana vie in 238 de retete
DIN
PARTEA REDACTIEI
Aceasta
lucrare - editata ca supliment al
revistei ELTA - se adreseaza celor care vor sa traiasca fara boli,
medicamente si fara grele zile de spitalizare. Autoarea este o cunoscuta
„naturista” din Piatra Neamt - Elena Nita Ibrian -, care acum, cateva decenii
s-a salvat, de un cancer care o adusese în pragul fazei ultime.
Medicamentul salvator a fost hrana vie constituita din
sucuri de legume si fructe aflate la indemana oricui. Deci, nu întamplator
capitolul SUCURI din aceasta lucrare cuprinde indicatii terapeutice pentru
toate afectiunile frecvente astazi în „civilizatia moderna”. Inutil ar fi sa
mai umplem aici alte, pagini cu indicatii terapeutice.
Simpla parcurgere a retetelor de la acest capitol este
suficienta pentru cine doreste sa urmeze o cura care sa-l vindece de ceea ce
sufera.
Selectia
facuta de autoare însa, e judicios intocmita astfel încat sa poata multumi atat
pe cei care vor sa treaca treptat la hrana vie, cat si pe cei care vor sa-si
satisfaca placerea de a gati si a consuma un meniu complet si variat fara sa
simta lipsa bucatariei traditonale.
FARA
BOLI SI MEDICAMENTE !
Se stie ca
plantele asigura omului principala sursa de existenta, fara de care viata lui
si a animalelor nu ar fi posibila. In acelasi timp, plantele constituie sursele
primare de nutritie pentru animale care le transforma în lapte, oua, etc.,
folosite de asemenea în alimentatia omului. Ierburile si semintele lor, pomii
si roadele lor sunt oferite cu generozitate omului care trebuie sa faca efortul
de a le cunoaste mai bine si de a le folosi în nutritia lui zilnica.
Carnea a fost introdusa
în alimentatia omului mult mai tarziu decat vegetalele, nu atat din necesitate,
cat mai mult ca o dorinta de diversificare a nutritiei.Asa a aparut alimentatia
mixta, omnivora care se bazeaza pe trei mari grupuri de substante chimice:
zaharurile (glucidele sau hidrocarbonatele), proteinele si grasimile. Acestora
li se adauga în cantitati mult mai mici dar mai importante ca cele dintai:
enzimele, vitaminele si microelementele.
Multa vreme
proteinele au fost confundate cu carnea si cu pestele.
Astazi,multi oameni cunosc si consuma alimente de origine
vegetala crude, cu un continut la fel de ridicat sau mai mare de proteine, cum
sunt: algele, soia, lintea, fasolea, mazarea, nucile, arahidele, etc.
De asemenea, exista alge salbatice sau de cultura cu un
continut bogat in proteine,de pana la 30% si respectiv 70 %. Este semnificativ
faptul ca în Japonia se consuma în alimentatia zilnica 25 % alge, sub forma de
supe, paine, paste fainoase, înghetata, sau prajitura. Fructele, legumele si
semintele contin adevarate miracole, pe langa valoarea nutritiva foarte
ridicata recunoscuta, ele pot fi considerate si factori terapeutici de prima
importanta. Este suficient de amintit ca numeroase afectiuni pot sa fie tratate
cu plante sau cu produse obtinute din ele. Astfel, noi însine am vindecat
ulcere duodenale într-o singura luna cu tratamente naturale, cu suc de varza
alba sau de cartofi; colite cronice cu suc de morcovi; stari gripale cu ceaiuri
de fenicul, coriandru, maghiran sau sovarf, foarte bogate în magneziu si
vitamine. 0 parte din aceasta experienta este cuprinsa aici...
Au fost
enuntate aceste idei pentru a-l convinge pe cititor ca sanatatea vine din
regimul de nutritie care trebuie sa fie preponderent vegetal. Acest principiu
trebuie sa fie asociat cu cel al „bucatariei fara foc". Experientele
personale, directe si îndelungate (de peste patru decenii) mi-au , confirmat
opiniile unor nutritionisti, potrivit carora tratarea termica a alimentelor
(fiertul, prajitul, coptul) reduce sau anihileaza actiunea favorabila asupra
organismului a numeroase substante active: enzime, vitamine, proteine existente
în plante, în fructele si semintele lor. În acelasi timp, prin fierbere,
prajire, coacere sunt îndepartate si unele arome si substante volatile care dau
gust placut hranei noastre zilnice.
Odata
asimilate principiile „bucatariei fara foc", este necesar sa se acorde
atentia cuvenita provenientei fructelor, semintelor (evitandu-se, pe cat
posibil, chimizarea lor) si nu mai putin îndepartarii partilor bolnave si
spalarii acestora cat mai bine cu apa potabila. Asadar, calitatea fructelor,
legumelor, semintelor, prospetimea, combinarea adecvata a acestora în stare
cruda, prepararea lor fara a fi supuse agentului termic devin cu adevarat
posibile omului modern, care doreste sa traiasca fara boli si fara medicamente.
Prin
lucrarea de fata suntem profund interesati sa oferim oamenilor un numar
însemnat de retete, în care „alimentele devin medicamente", fara a se
diminua catusi de putin placerea omului de a pregati si consuma preparate
culinare variate, atragatoare si gustoase.
CUM TREBUIE
SA NE ALIMENTAM
CORECT
Mancarurile nedigerate se altereaza si produc acizi toxici în corpul
nostru. Alimentele alterate stau în stomac 8 ore, iar în intestine de la 20 la
40 ore. Daca mancarea este corect combinata, este în întregime descompusa,
absorbita si folosita în corp în 3 ore fara sa putrezeasca, sa fermenteze, fara
sa produca gaze, arsuri sau indigestie acida.
Pentru traditionalisti - adica cei care înca se mai
amagesc cu carne si hrana moarta- le oferim cateva recomandari doar pentru
perioada de tranzitie spre hrana vie:
1. Carnea se
consuma numai cu salate de cruditati, si nu cu cartofi, orez, macaroane,
branza, paine. Vegetalele se digera atat în sucuri acide cat si în sucuri
alcaline.
2. Se pot
manca cartofi copti sau fierti cu unt sau ulei, odata cu ei se pot manca
dovleci, fasole verde (fiarta) dar obligatoriu si salata de cruditati.De retinut:
se pot consuma amidonoase (cartofi, orez, fasole verde, paste fainoase) cu
vegetale gatite (fierte) ca: dovlecei, morcovi, conopida, telina, varza,
vinete, usturoi, fasole verde, dar alaturi cu salate de cruditati de sezon.
Daca doriti sa mancati branza sau preparate din oua, mancati-le numai cu salata
de cruditati, dar fara, paine.
3. Uneori
natura a amestecat ea singura albuminele cu proteinele (in fasole), însa corpul
este capabil sa digere bine aceasta combinatie (putin mai complicat ca pe alte
alimente) prin modificarea compozitiei sucurilor digestive. Proteinele sunt
foarte diferite între ele, încat modificarile necesare digerarii lor combinate
sunt imposibile, dand mari deranjamente la stomac. Se pot combina doua proteine
de acelasi fel: carnuri diferite sau produse lactate diferite, dar nu doua
proteine diferite. De exemplu, nu se combina corect oua cu produse lactate,
carne cu oua sau nuci cu carne. Combinatia de albuminoase se poate face pentru
ca ele nu se descompun chiar asa de greu ca proteinele si mai ales nu apare
fenomenul de fermentatie, chiar daca se consuma cu putina paine sau crutoane de
paine rumenita, fara ulei.
Asadar, a
sosit timpul sa o rupem cu traditia în alimentatie, daca dorim sa scapam de
boli de stomac, ficat, rinichi, tensiune, boli de inima, si mai cu seama de
numeroasele forme de cancer si de supragreutate, care nu este decat boala
curata. Iar ruperea traditiei înseamna trecerea la hrana vie, fara carne, sare,
zahar si faina alba.
Reguli
importante în alimentatie
1. Fructele se
consuma numai pe stomacul gol.
2.Micul dejun
trebuie sa fie alcatuit numai din fructe, sucuri de fructe sau vegetale ca:
ardei, rosii, castraveti, ceapa, napi, varza, telina, s.a.
3.La masa de pranz
(ora 12) - numai salate sau suc de vegetale.
4.Dupa ora 16 pana
la ora 20 se pot consuma si mancarurile mai complicate, dar la masa se va
consuma o singura mancare concentrata. (Tot ceea ce nu este crud este
concentrat, sau tot ceea ce este gatit este concentrat).
5. Cantitativ,
în timpul trecerii spre hrana vie, zilnic este necesar a se consuma 70 %
cruditati (fructe, legume, zarzavaturi) si 30% mancaruri concentrate (gatite).
Combinarea
corecta a alimentelor este: salate + proteine. Nu se vor combina proteinele
între ele (carne, peste, branzeturi, oua, lactate). Legumele gatite se pot combina între ele:
dovlecei, varza, conopida, gulii, fasole veche + legume gatite. Amidonoasele se
pot combina între ele dupa gust.
Dupa ora 20
nu se mai mananca nimic. Nu se bea apa în timpul mesei si nici o ora dupa masa.
Vinul îngreuneaza mult digestia si de aceea trebuie baut pe stomacul gol. Nu
introduceti în stomac alimente peste altele care se afla deja în procesul
digestiei.
Pentru a
respecta aceste reguli, memorati timpii de digestie din tabelul notat mai
jos:
ALIMENT TIMP DE DIGESTIE
1 Fructele crude sau sucuri naturale 20-30 min.
2 Banane, curinale, smochine 1 ora
sau fructe
uscate. (la soare)
3 Salate sau vegetale crude 2 ore
4 Alimente combinate corect fara carne 3 ore
5 Orice aliment combinat incorect 8 ore
În loc de otet,
în salate folositi sucul de catina, de lamaie sau de grepfruit. Nu beti bauturi
racoritoare - sunt pur chimice si acidifica organismul. Nu fierbeti rosiile
deoarece produc acid în stomac.
Consumati-le numai crude sub forma de salate, sucuri,
s.a. Salatele de cruditati se combina perfect cu legumele si amidonoasele.
Amidonoasele se pot combina între ele. Legumele se pot combina între ele.
Consumul
corect al fructelor
Curios, dar
adevarat, oamenii nu stiu cand si cum sa manance fructele. Fructul este
mancarea cea mai pretioasa, dadatoare de viata, de energie, din cate exista. Fructul
este cel mai important aliment pe care îl putem consuma, dar trebuie sa stim
exact cand si cum trebuie sa-l consumam. Stramosii nostri au fost fructivori.
Ei au consumat fructe zeci de mii de ani. Pentru organism, fructele sunt mult
mai importante decat proteinele. Substantele cu care proteinele ne otravesc
corpul nu se gasesc în fructe. Se cunosc numeroase cazuri de otravire
cu proteine. Supraconsumul lor este legat de cancer la
piept, la uter, ficat, vezica biliara, leucemie, cancer la stomac, la colon.
Fructul
este produsul cu cel mai mare continut de apa organica (80-90%) care curata
corpul de toxine, fiind datator de viata si curatitor al tesuturilor, în plus
plin de enzime, vitamine, minerale, carbohidrati, aminoacizi, acizi grasi. La digestia
fructelor, omul nu consuma nici un fel de energie. Creierul omului functioneaza
numai cu glucoza iar fructul înseamna glucoza în corpul omului. Fructele nu se
digera în stomac, caci sunt predigerate. Fructele proaspete trec prin stomac în
20-30 minute, iar cele uscate (la soare) stau 1 ora.
Principala
conditie este ca fructele sa fie corect consumate. Deoarece stau atat de putin
în stomac, înseamna ca ele nu trebuie mancate niciodata cu ceva sau dupa ceva,
ci numai si numai pe stomacul gol.
În cazul ca fructul este mancat incorect, adica dupa ce
s-au consumat alte alimente, acesta vine în contact cu ele, cu sucurile
digestive si întreaga masa de alimente începe sa se altereze. Orice proteina
din stomac intra în putrefactie, orice carbohidrat fermenteaza. Totul devine
acid.
Fructele
clasificate stiintific ca „acide" (portocale, ananas, grepfruit, lamai),
ca de altfel toate fructele, odata ajunse în stomac devin alcaline, daca se
consuma numai pe stomacul gol. Ele neutralizeaza ca si vegetalele crude acizii
ce se formeaza în corp. Un corp toxic acid se poate recunoaste usor dupa:
balonare, greutate excesiva, celulita, par caruntit prematur, chelie, izbucniri
nervoase, cercuri întunecate sub ochi, riduri premature pe fata, ulceruri.
Consumul corect de fructe duce la o întinerire de
necrezut,longevitate, sanatate incredibila si multa energie. Importanta enorma
a fructelor consta în continutul valoros de combustibil. Fara combustibil,
corpul nostru nu poate functiona. Valoarea combustibilului trebuie cautata în
orice mancare.
Fructele sau
sucul lor se pot consuma numai proaspete. Daca se coc sau se fierb, nu mai
fumizeaza substante nutritive si nici apa
necesara curatirii corpului.
De retinut:
fructele trebuie bine mestecate, salivate abundent, sa nu fie înfulecate cu
lacomie, caci numai astfel vor fi de mare folos organismului.
Ce
trebuie sa stim despre proteine
Corpul
uman nu trebuie sa duca lipsa de proteine în alimentatie, dar nici sa consume
prea multe, deoarece sunt periculoase în aceeasi masura cu a avea putine.
Asimilarea proteinelor de catre organism este cel mai dificil proces, deoarece
sunt cele mai complicate alimente.
Daca alimentul cel mai usor de descompus este fructul,
apoi cel mai greu de descompus în elemente pe care corpul sa le poata folosi,
este
proteina luata, prin hrana traditionala, din carne.
Pentru digestia proteinelor corpul consuma cea mai mare cantitate de energie,
dar se depoziteaza în corp ca reziduu toxic, crescand greutatea, deoarece nu
exista energie necesara pentru a o elimina, iar a doua zi un alt surpus de
proteine...si tot asa greutatea corpului creste, toxinele se înmultesc si
situatia se agraveaza din ce în ce mai mult.
Trebuie
stiut ca proteina nu apare în corpul omului prin consumul de proteine ci în
aminoacizii din mancare. Exista 23 aminoacizi diferiti. Toti sunt esentiali,
altfel nu ar mai exista, 15 din ei pot fi sintetizati de corpul, nostru, iar 8
din ei trebuie luati direct din mancarea consumata. Consumarea cu regularitate
a fructelor si vegetalelor, nucilor, semintelor de floarea soarelui, de
dovleac, de in, s.a. vor fi suficiente (chiar daca nu se consuma carne) sa
satisfaca organismul în proteine. Cei 8 aminoacizi pe care corpul nostru nu-i
poate sintetiza, trebuie sa-i ia din alimente. Fructele si vegetalele contin
majoritatea acestor aminoacizi, iar morcovii, bananele, varza, conopida,
porumbul, castraverii, vinetele, mazarea, cartofii, dovleceii, rosiile, nucile,
semintele de floarea soarelui si anason, alunele si fasolea, contin toti acesti
8 aminoacizi.
De retinut:
1. Carnurile de
orice fel nu fumizeaza energie. Energia se gaseste în carbohidrati. Carnea nu
contine carbohidrati.
2. Grasimile
pot fumiza energie, dar descompunerea lor este mai greoaie si mai putin
eficienta. Ele sunt descompuse în combustibil (= energie) numai cand rezervele
de carbohidrati sunt total epuizate.
Grasimile din corp nu vin numai de la consumul lor
direct. Cand se consuma în exces carbohidrati, acestia sunt transformari în
corp în grasime si depusi. Depozitele de grasime pot fi privite ca o banca de
carbohidrati de unde fac restituiri sau depuneri, atunci cand este necesar.
3. Sanatatea
corpului nostru depinde foarte mult si de fibrele celulozice pe care le
consumam (fructe, legume, zarzavaturi).
Printre multe altele ele previn constipatia, hemoroizii,
s.a.
Carnea nu
contine fibre celulozice si de aceea daca o consumam trebuie sa fie însotita de
salate de cruditari de sezon, fara alte garnituri de amidonoase sau paine. Dar
noi nu o recomandam.
Oamenii pot
trai fara carne, dar unii o consuma în cantitati considerabile, din doua
motive:
1. din
obicei sau traditie si
2. pentru ca
s-au obisnuit cu ea si le place.
Pentru digestia carnii este necesara o
cantitate enorma de energie, ceea ce face mai dificila sarcina scaderii în
greutate, epuizând totodata prematur organismul si îmbolnavindu-l.
RETETE
FARA FOC
Naturisti, e
bine sa stiti...
• Zaharul alb, carnea, sarea si faina alba
trebuie eliminate din alimentatia oamenilor.
• Nutritionistii
specializati în alimentatia naturista, pe drept cuvant spun:„ Ne îmbolnavim,
pentru ca nu stim sa ne nutrim".
Adica mancam hrana moarta care este egala cu hrana
fiarta.
Rupandu-ne de natura ne îmbolnavim de boli foarte grave,
incurabile.
• Enzimele
sunt însasi viata noastra. Consumand hrana vie, consumam enzime. Acesti
fermenti naturali (enzimele) se gasesc numai în produsele alimentare proaspete,
crude (legume, zarzavaturi, fructe, cereale, branza de vaci, galbenus de ou,
germeni, etc).
Enzimele, se distrug începand de la 38 grade celsius, iar
la 54 grade celsius dispar complet.
Atentie, dar:
• Hrana vie se
prepara numai pentru o singura masa si numai în preajma orei cand urmeaza sa
fie consumata. Alimentele nu se pastreaza mai mult timp prelucrate, deoarece se
depreciaza usor si devin un mare pericol pentru sanatate.
• Vreti sa
traiti sanatosi, frumosi, consumati numai hrana vie, care confera sanatate,
suplete, frumusete, fara nici un fel de dureri.
Provoaca în permanenta o buna dispozitie si dragoste de
munca, de viata, molipsitoare pentru cei din jur. V-o spune o fiinta care
practica acest mod de viata de decenii.
• Cei dinaintea
noastra spuneau ca: „Alimentele trebuie sa fie medicamente, iar medicamentele
sa fie alimente".
În randurile ce
urmeaza scriu 237 retete (la rece) din cele peste 3000 pe care le-am
experimentat de foate multi ani.
A.
PASTE CU UNT SI BRANZA
1. Pasta de
unt cu telina
Ingrediente: 400 g telina, 150 g unt, 1
ceapa rosie, 1 legatura verdeturi, 1 gogosar sau ardei gras rosu, 1/2 lingurita
pulbere de plante aromatice si condimentate, 1/2 lingurita pulbere de alge.
Telina se
spala foarte bine, se curata cat mai subtire de coaja (care se pune la suc -
vezi reteta 234), se da pe razatoarea de sticla, se amesteca cu untul frecat
spuma, ceapa taiata marunt odata cu verdeturile si pulberile. Se pune pe felii
de paine neagra sau pe farfurie si se orneaza cat mai estetic cu verdeata si
felii de gogosari.
2. Paste
de unt cu telina si urzici
Se prepara
ca la reteta precedenta, folosind aceleasi ingrediente, numai ca se adauga 200
g unt în loc de 150 g si o mana buna de urzici crude, care au fost alese numai
varfuri mici,bine spalate si tocate fin.Se orneaza.
3.
Pasta de unt cu ridichi
Ingrediente: 400 g ridichi (cu tot cu
frunzele fragede), 200 g unt, 1 legatura marar si asmatuchi, 1/2 lingurita
pulbere de plante aromatice si condimentate, 1/2 lingurita pulbere de alge, 2
rosii.
Se detaseaza
ridichea de frunze, se spala bine, se curata (coaja se pune la suc vezi reteta
234), se da pe razatoarea de sticla, se amesteca cu frunzele ei si cu
verdeturile care au fost bine spalate si taiate marunt, precum si cu pulberile
si untul frecat spuma. Se decoreaza cu felii de rosii si verdeturi de
sezon.
4.
Pasta de unt cu ceapa
Ingrediente: 2 cepe mari de apa, 200 g unt,
1 legatura verdeturi, 10 masline negre desarate, 1/2 lingurita pulbere de
plante aromatice si condimente, 1/2
lingurita pulbere de alge.
Ceapa se taie
marunt sau se da prin razatoarea de sticla, se taie si verdeturile. Ambele
produse se amesteca cu untul frecat spuma, în care se adauga pulberile.
Se decoreaza cu
verdeturi si jumatati de masline negre.
5. Pasta
de unt cu aroma de usturoi
Se prepara ca
la reteta prcedenta, folosind aceleasi ingrediente, adaugand la urma 3-4 bulbi
(catei) de usturoi bine pisati.
6. Pasta
de unt cu aroma de hrean
Se prepara
pasta ca la reteta 16 iar o data cu pulberile se adauga o lingura plina cu
hrean ras fin.
7.
Pasta de telina cu mere
Ingrediente: 250 g telina, 250 g mere rosii,
150 g unt, cremogen, 1 legatura maghiran
cu menta, 1/2 lingurita pulbere de alge.
Telina spalata
bine, curatata (coaja se pune la suc vezi reteta 234),se da pe razatoarea de
sticla. Merele se dau pe razatoare cu tot cu coaja.
Se amesteca cu verdeturile taiate fin, pulberile si untul
frecat spuma. In cazul ca iese o compozite moale se poate adauga putin cremogen (vezi reteta 83) sau tarata de grau.
Se decoreaza dupa
fantezia gospodinei, cu produsele care le are la
îndemana.
8.
Pasta de unt cu brmza si praz
Ingrediente: 1 fir de praz mai mare, 100 g
unt, 100 g branza de vaci, 1 legatura marar cu tarhon, 1 gogosar în otet, 1/2
lingurita pulbere de plante aromatice si condimetare, 1/2 lingurita pulbere de
alge.
Prazul se taie
cat se poate de marunt odata cu verdeturile, se amesteca cu branza si cu untul
frecat spuma. Se orneaza cu gogosari si verdeturi.
9. Pasta
de unt cu branza si pastarnac
Ingrediente: 350 g pastarnac, 1 ceapa mare de
apa, 125 g unt, 125 g branza de vaci, 1 lingura busuioc cu rozmarin, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si
condimentare, 1/2 lingurita pulbere de
alge, 1 lingurita seminte de mac sau chimion.
Branza, bine
maruntita, trecuta prin sita se amesteca cu untul frecat spuma, verdeturile si
ceapa taiate marunt si cu pastarnacul dat prin razatoarea de sticla. Se aseaza
pe farfurie, se taseaza frumos si se presara cu seminte de mac.
10.
Pasta de unt cu branza si rosii
Ingrediente: 350 g rosii, 125 g unt, 150
g branza de vaci, tarata, 1 legatura de marar cu asmatuchi, 1 ceapa alba mare
de apa, 2 bulbi de usturoi, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si
condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge, cateva petale albe de trandafiri.
Rosiile bine
coapte (dar nu trecute din copt), se maruntesc fin, se amesteca cu branza
maruntita, untul frecat spuma, pulberile, ceapa si verdeturile taiate marunt,
usturoiul fin pisat si tarata cat cuprinde pana se obtine o pasta mai
îngrosata. Se taseaza frumos si se presara
deasupra putina verdeata taiata fin si petale albe de
trandafir (sau crem) taiate fideluta.
11. Pasta de
unt cu branza si frunze de morcovi
Ingrediente: 150 g unt, 150 g branza de
vaci, 2 legaturi frunze de morcovi, 1/2 legatura de salvie, menta si busuioc,
1/2 lingurita pulbere de plante
aromatice si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge, 5-6 flori de nalba de
gradina, 1 ceapa de apa.
Untul se freaca
spuma, se amesteca cu branza bine maruntita, frunzele de morcov(care trebuie
alese din cele mai fragede, sunt foarte bogate în minerale), taiate cat mai
marunt odata cu ceapa si celelalte verdeturi si cu pulberi; apoi se aseaza pe
un platou mic, se taseaza, iar deasupra se presara petale de flori de nalba sau
roz, taiate fidelute. În cazul ca iese prea moale, în compozitie se poate
adauga putina tarata.
12. Pasta
cu cartofi, unt si branza
Ingrediente: 4 cartofi mijlocii, 1 ceapa mare
rosie, 150 g unt, 150 g branza de vaci, tarata, 1 lingura cimbru, salvie,
sovarf, 10 masline negre desarate, 1/2 linguria pulbere de plante aromatice si
condimentare, cateva petale de trandafiri rosii.
Se aleg
cartofii frumosi, netezi, se spala bine cu o periuta sau cu o carpa aspra, se
sterg, se dau pe razatoare (cu tot cu coaja), se amesteca cu ceapa si
verdeturile taiate marunt, branza maruntita, pulberile, untul frecat si tarata
cat cuprinde ca sa se obtina o pasta mai consistenta. Se aseaza pe o farfurie,
se taseaza, iar deasupra se presara petale de trandafir taiate fideluta si
cateva frunzulite de salvie taiate marunt.
13.
Pasta de unt cu branza si andive
Se prepara
întocmai ca la reteta precedenta, numai ca 300 g andive bine maruntite
înlocuiesc cartofii. În loc de andive se pot pune gulioare sau varza maruntita
la mixer, iar daca este, prea moale compozitia; se poate adauga putina tarata
sau cremogen (vezi reteta 83).
B. SALATE
14. Salata de varza murata cu tarata
Ingrediente: 1 varza murata, 2 morcovi, 1
ceapa mare de apa, tarata, 4-5 linguri de ulei, 1/2 lingurita pulbere de plante
aromatice si condimentare, 1/2 lingurita de alge, 1 gogosar, 1
lingura de
verdeturi.
Varza se
strecoara bine de zeama (moare) în maini (nici într-un caz nu se tine în apa).
Se taie fideluta, se amesteca cu morcovul ras, ceapa taiata marunt, pulberile
si uleiul iar tarata cat cuprinde (cam 3-4 linguri). Se aseaza: în salatiera si se decoreaza cu felioare de
gogosari si verdeturi de sezon.
15.
Salata de varza murata cu nuci
Se prepara
întocmai ca la reteta precedenta, numai ca tarata este înlocuita cu nuci
macinate sau taiate cu cutitul, în rest se folosesc aceleasi ingrediente.
16.
Salata de varza dulce cu smantana
Ingrediente: 1/2 varza alba dulce, 250 g
smantana, 1 galbenus, 1 lingura cremogen (vezi reteta 83), 1 ceapa de apa, 1
legatura de
verdeturi, 1/2
lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de
alge, 1 felie de sfecla rosie.
Varza se taie
fideluta, se freaca în maini (fara a se stoarce) ca sa-si mai piarda din
rigiditate, se amesteca cu cremogenul, smantana, galbenusul, ceapa si verdeturile
taiate marunt. Se aseaza în salatiera si se decoreaza cu sfecla rosie (care a
fost data prin razatoarea de sticla), se aseaza pe margini în forma, de
movilite, iar printre ele verdeturi de sezon. Se mai poate decora (in lipsa
sfeclei) cu felioare de gogosari rosii sau cu jumatati de masline negre
desarate.
17.
Salata de varza cu pasta de rosu
Se prepara
întocmai ca la reteta precedenta, folosind aceleasi ingrediente si acelasi
proces tehnologic, numai ca se adauga 60 g; pasta de rosii (vezi reteta 75) si
2-3 linguri de cremogen sau în lipsa acestuia tarata de grau.
18.
Salata de varza cu ciuperci
Ingrediente: 1/2 varza alba dulce, 300
g ciuperci de cultura, 200 ml suc de catina (vezi reteta 76), 4-5 linguri ulei,
1ceapa mare de apa, 1 lingura pasta de rosii (vezi, reteta 75), 1 lingura de
verdeturi, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, 1/2
lingurita pulbere de alge; cateva petale rosii de trandafiri.
Varza se taie fideluta;
se freaca putin în maini (fara a se stoarce) ca sa-si mai piarda din
rigiditate, apoi se amesteca cu ciupercile taiate felii (care au fost alese
numai mici si mijlocii, bine spalate, taiate felii,stropite din belsug cu suc
de catina, acoperite si tinute la rece 24 de ore), cu ceapa si verdeturile
taiate marunt, cu pulberile, pasta de rosii bine amestecata cu uleiul.
Se aseaza în
salatiera si se presara deasupra putina verdeata de sezon taiata marunt si
petale rosii de trandafiri taiate fideluta.
19.
Salata de mere cu telina
Ingrediente: 300 g telina 4 mere verzi
(cantitati egale), tarata, 1-2 legatura verdetuti (busuioc, menta, maghiran), 1
mar rosu, 1 lingurita suc de catina (vezi reteta 76), 3-4 linguri ulei, 1/2
lingurita pulbere de plante aromatice si condimetare, 1/2 lingurita pulbere de
alge, 1ceapa de apa.
Telina, bine
spalata, se curata (coaja se pune la suc vezi reteta 234.), se da pe razatoare,
se dau si merele cu tot, cu coaja (se aleg mere cu coaja subtire), se amesteca
cu ceapa si verdeturile taiate marunt, cu pulberile, sucul de catina, uleiul si
tarata cat cuprinde.
Se aseaza
în salatiere si se decoreaza cu felioare de mar rosu si cu verdeturi de sezon,
de preferat frunze fragede de telina si morcovi.
20.
Salata de telina cu smantana
Ingrediente: 500 g telina, 200 g smantana,
tarata, 1 legatura frunze fragede de telina, 1 ceapa de apa, l/2 lingurita
pulbere, de plante aromcitice si condimetare, 1/2 lingurita pulbere de alge, 5
flori rosii de nalba de gradina.
Telina se prepara
ca la reteta precedenta, apoi se amesteca cu smantana, verdeturi si ceapa
taiata marunt, cu pulberile, tarata cat cuprinde. Se aseaza în salatiera, iar
deasupra se presara petale de nalba taiate fideluta si cateva verdeturi de
sezon taiate marunt.
21.
Salata de telina cu sos de maioneza de post
Se prepara
ca la reteta precedenta, folosind aceleasi ingrediente si acelasi procedeu de
prelucrare, numai ca în loc de smantana se pune 250 g sos maioneza de post
(vezi reteta 24)
22.
Salata de sfecla rosie cu hrean
Ingrediente: 400 g sfecla rosie, 2
linguri de hrean ras, 1 lingura suc de catina sau lamaie,3-4 linguri ulei, 1
ceapa de apa sau un fir de praz, 2 linguri de tarata, l/2 lingurita pulbere de
plante aromatice si condimetare, 1/2 lingurita pulbere de alge, cateva petale
de flori de nalba albe sau petale de trandafir, 1 legatura marar cu patrunjel.
Sfecla
rosie bine spalata se curata (coaja se pune la suc vezi reteta 234), se da pe
razatoarea de sticla (ca si hreanul), se amesteca cu acesta, ceapa taiata
marunt, sucul de catina (vezi reteta 76), pulberile, tarata si uleiul. Se
aseaza în salatiera, iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si
petalele taiate fideluta.
23 .
Salata de radacinoase cu sos de maioneza
Ingrediente: 1 morcov, 1 patrunjel, 1
pastarnac, 1 telina, 1/2 ridiche, 1 ceapa mare de apa, 1 felie de sfecla rosie,
2 legaturi de verdeturi, 300 g maioneza cu galbenus (vezi reteta 27), tarata,
1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, 1/2 lingura pulbere
de alge.
Radacinoasele, bine spalate, curatate (cojile, se pun la suc vezi reteta
234), se dau pe razatoare, se amesteca cu ceapa taiata marunt, odata cu
verdeata, tarata, pulberile, apoi maioneza. Se aseaza în salatiere, iar de jur
împrejur se pune ca ornament sfecla rosie, care a fost data pe razatoarea de
sticla.
C. SOSURI
24.
Sos maioneza de post
Ingrediente: 5 linguri de cremogen (vezi
reteta 83), 1 pahar suc de tarata (vezi reteta 165) sau suc de morcovi; 250 ml,
ulei, 1 lingura suc de catina, 1 legatura verdeturi. 1/2 lingurita pulbere de seminte
de gogosari (vezi reteta 84), 1/2 lingurita de pulbere de alge; 1/2 lingurita
de plante aromatice si condimetare, 1 lingura mustar.
Cremogenul
se inmoaie cu sucul, de tarata, se adauga mustarul, pulberile, sucul de catina
si apoi, uleiul picatura cu picatura ca la maioneza obisnuita. Deasupra se
presara verdeturile taiate marunt. Se foloseste la diferite preparate de legume
si zarzavaturi crude.
25. Sos
maioneza de post cu pasta de rosii
Se prepara
întocmai ca la reteta precedenta folosind aceleasi ingrediente, numai ca la
urma se adauga în maioneza 3 linguri pasta de rosii cruda (vezi reteta 75).
26. Sos
maioneza de post cu pasta de catina
Se prepara
maioneza exact ca la nr. 24 numai ca la urma se adauga în sos 3 linguri pasta
de caline.
27.
Sos maioneza cu galbenusuri
Ingrediente: 2 galbenusuri crude, 275
ml ulei, 1 lingura pasta de catina (vezi reteta 77), 1 lingura mustar, 1/2 lingurita pulbere de
plante aromatice si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge, 1 lingura
verdeturi. (Pentru buna reusita a maionezei, ouale si uleiul nu trebuie sa fie
prea reci ).
Se pun
galbenusurile într-un castron cu pasta de catina si se freaca cu o lingura de
lemn pana se obtine un amestec desavarsit. Se
adauga, mustarul, apoi uleiul picatura cu picatura amestecand mereu.
Cand maioneza incepe sa se îngroase, se poate adauga cate
o lingura de ulei odata, dar nu mai mult. Se adauga pulberile, iar deasupra
verdeturile fin taiate.
Se foloseste
la diferite preparate de legume si zarzavaturi crude.
28. Sos
de mustar cu busuioc si ceapa
Ingrediente: 2 linguri de mustar, 1
galbenus crud, 2 linguri frunze de busuioc verde, 1 lingura suc de catina, 1/2
lingurita miere, 1 ceapa mare de apa, 200 ml ulei,1/2 lingurita de plante
aromatice si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge.
Mustarul
se amesteca bine cu galbenusul, mierea, sucul de catina, uleiul putin cate
putin (ca la maioneza), se adauga ceapa taiata cat se poate de marunt, sau data
pe razatoare, iar deasupra, frunzele de busuioc taiate fideluta.
D. SUPE
29.
Supa de andive cu smantana
Ingrediente: 1 1/2 litri suc din
legume si zarzavaturi (vezi reteta 234), 350 g andive, 1 ceap de apa, 1
legatura verdeturi, 4-5 linguri smantana, 2 linguri pasta de rosii cruda (vezi
reteta 75), 1/2 lingurita de plante aromatice si condimentare, 1/2 lingurita de
pulbere de alge, 1 lingura de pasta de catina (vezi reteta 77).
Sucul se
pune într-un castron în care se adauga ceapa taiata marunt, andivele fideluta,
smantana amestecata cu pasta de catina si pasta de rosii, pulberile, iar
deasupra verdeturile taiate fin.
30.
Supa de cartofi cu mere si telina
Ingrediente: 1 1/2 litri suc de
tarata, (vezi reteta 165), 2 cartofi, 3 mere, 1 telina, 1 legatura frunze
fragede de telina si morcovi, 4-5 linguri de ulei,1/2 lingurita pulbere de
plante aromatice si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge, 2 galbenusuri
crude, 1 lingura pasta de catina (vezi reteta 77).
Cartofii se
spala bine cu o periuta, la fel si telina. Cartofii si merele se dau prin
razatoare cu tot cu coaja. Telina se curata (coaja se pune la suc vezi reteta
234), apoi se da prin razatoare. Toate trei produsele se pun în sucul din
castron în care se mai adauga:pulberile si uleiul bine frecat cu pasta de
catina si galbenusurile. Deasupra, se pune verdeata taiata marunt.
31. Supa de rosii cu tarata
Ingrediente: 1 1/4 suc de flori de fan
(vezi reteta 237), 600 g rosii, 3-4 linguri de tarata, 1 cepa, 1 legatura de
verdeturi, 3-4 linguri smantana sau iaurt, 1/2 lingurita pulbere de plante
aromatice si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge.
Sucul se
pune în castron în care se adauga rosiile, ceapa si verdeturile taiate marunt,
pulberile, tarata si smantana sau iaurtul.
32. Supa de rosii cu nuci
Se prepara
întocmai ca la reteta precedenta cu aceleasi ingrediente numai ca în loc de
tarata se pun 3-4 linguri de nuci rasnite sau taiate cu cutitul. Se pot pune si
numai 2 linguri de nuci si 2 linguri de tarata, 3-4 linguri de ulei în loc de
smantana.
33. Supa de gulioare
Ingrediente: 450 g gulioare, 1 1/2
litri suc de plante medicinale (vezi reteta 236), 1 lingura de cremogen, 4-5
linguri de ulei, 1 lingura verdeturi, 1 ardei gras, 1/2 lingurita de plante
aromatice si
condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge.
Gulioarele
bine spalate, se curata (coaja se pune la suc vezi reteta 234), se dau pe
razatoare si se pun în sucul din castron, în care se mai adauga rosiile si
ardeiul taiat marunt, cremogenul (vezi reteta 83), uleiul, pulberile, iar
deasupra verdeata tocata.
E. SUPE - CREME
34.
Supa-crema de varza dulce, alba
Ingrediente: 1/2 varza, 4-5 rosii, 2-3
linguri de tarata, 2 ardei grasi rosii, 1 legatura de verdeturi, 1 1/2 litri
zer proaspat, 4-5 linguri de ulei, 1/2 lingurita pulbere de alge, 1 lingurita
pulbere de seminie de gogosari (vezi reteta 84).
Zerul se pune
în castron, în care se adauga varza, rosiile, ardeii bine maruntite la
extractor în care se mai adauga tarata, uleiul, pulberile si deasupra verdeata
taiata marunt.
35.
Supa-crema de dovlecei
Se prepara
întocmai ca la reteta precedenta, numai ca varza se înlocuieste cu dovlecei
bine maruntiti la mixer sau dati prin razatoare.
36.
Supa-crema de mere cu telina
Ingrediente: 1 1/4 suc de coji de
mere (vezi reteta 235), 1/4 litru suc de telina (vezi reteta 143), 4 mere, 1
telina mare, 3-4 linguri de tarata, 2 linguri de cremogen (vezi reteta 83),1
lingurita miere, 1 legatura busuioc, maghiran, menta, 1/2
lingurita pulbere
aromatice si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge, 4-5 linguri de
smantana.
Cele doua
feluri de suc se pun în castron, în care se adauga merele date prin razatoare
cu tot cu coaja, telina curatata (coaja se pune la suc, vezi reteta 234), se da
de asemenea prin razatoare (sau ambele produse se pot marunti la mixer). Se mai
adauga tarata, cremogenul bine amestecat, cu smantana, pulberile, mierea si
verdeturile taiate marunt.
E. SUPE - CREME
34.
Supa-crema de varza dulce, alba
Ingrediente: 1/2 varza, 4-5 rosii, 2-3
linguri de tarata, 2 ardei grasi rosii, 1 legatura de verdeturi, 1 1/2 litri
zer proaspat, 4-5 linguri de ulei, 1/2 lingurita pulbere de alge, 1 lingurita
pulbere de seminie de gogosari (vezi reteta 84).
Zerul se pune
în castron, în care se adauga varza, rosiile, ardeii bine maruntite la
extractor în care se mai adauga tarata, uleiul, pulberile si deasupra verdeata
taiata marunt.
35.
Supa-crema de dovlecei
Se prepara
întocmai ca la reteta precedenta, numai ca varza se înlocuieste cu dovlecei
bine maruntiti la mixer sau dati prin razatoare.
36.
Supa-crema de mere cu telina
Ingrediente: 1 1/4 suc de coji de
mere (vezi reteta 235), 1/4 litru suc de telina (vezi reteta 143), 4 mere, 1
telina mare, 3-4 linguri de tarata, 2 linguri de cremogen (vezi reteta 83),1
lingurita miere, 1 legatura busuioc, maghiran, menta, 1/2
lingurita pulbere
aromatice si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge, 4-5 linguri de
smantana.
Cele doua
feluri de suc se pun în castron, în care se adauga merele date prin razatoare
cu tot cu coaja, telina curatata (coaja se pune la suc, vezi reteta 234), se da
de asemenea prin razatoare (sau ambele produse se pot marunti la mixer). Se mai
adauga tarata, cremogenul bine amestecat, cu smantana, pulberile, mierea si
verdeturile taiate marunt.
37.
Supa-crema de cartofi cu telina
Se prepara
ca la reteta precedenta, folosind aceleasi ingrediente, numai ca merele se
înlocuiesc cu cartofi maruntiti cu tot cu coaja dupa ce au fost spalati cu
ajutorul unei periute.
38.
Supa-crema de praz cu suc de orz verde
Ingrediente: 1 1/4 litri tarata, 1/4
litri de orz verde (vezi reteta 147), 450 g praz, 350 g rosii, 4-5 linguri
ulei, 2 ardei grasi, 2-3 linguri tarata, 1 lingura verdeturi, 1/2 lingurita
pulbere de plante aromatice si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge.
Ambele
sucuri se pun în castron, apoi se adauga prazul, rosiile si ardeii bine
maruntiti, tarata, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeturile
taiate marunt.
F. CIORBE
39.
Ciorba de urzici cu hrean
Ingrediente: 1 1/4 suc de tarata (vezi
reteta 165), 1/4 litru zeama de gogonele sau castraveti murati (moare), 300 g
urzici, 2 linguri tarata, 1 lingura hrean ras, 4-5 linguri ulei, 2 linguri
pasta de rosii cruda (vezi reteta 75), 1/2
lingurita plante aromatice si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de
alge, 1 ceapa, 1 legatura leustean cu asmatuchi.
Sucul cu
moarea se pun în castron, în care se adauga urzicile bine spalate si tocate cat
se poate de marunt cu ceapa, pulberile, tarata, uleiul, bine amestecat cu pasta
de rosii, iar deasupra verdeturile taiate marunt si hreanul ras.
40.
Ciorba de muguri de lucerna cu aroma de usturoi
Se prepara
întocmai ca la reteta precedenta cu aceleasi ingrediente, numai ca urzicile
sunt înlocuite cu muguri fragezi de lucerna, iar hreanul cu 3-4 bulbi de
usturoi bine pisati.
41.
Ciorba de castraveti cu ceapa
Ingrediente: 4-5 castraveti, 1 ceapa
mare de apa, 2-3 rosii, 1 legatura de verdeturi,4-5 linguri de ulei, 1 ardei
gras, 1/2 lingurita pulbere de plante aromtatice si condimentare, 1/2 lingurita
pulbere de alge, 1 1/4 litri de varza murata (moare).
Sucul cu
zeama de varza se pune în castron, în care se adauga castravetii (alesi cei mai
fragezi) taiati cuburele cu tot cu coaja, ceapa si verdeturile taiate marunt
odata cu rosiile si ardeiul, pulberile si uleiul.
42. Ciorba
de radacinoase cu suc de rosii
Ingrediente: 1 1/4 suc de rosii, 1
morcov, 1 pastarnac, 1 felie de telina, 1 felie de sfecla rosie, 1 ceapa, 1
ardei gras, 1 legatura de leustean, marar si patrunjel, 1 lingurita pulbere de
seminte de gogosari (vezi reteta 84), 1/2 lingurita pulbere de alge, 4-5 lingri
ulei, 2 linguri tarata.
În sucul
de rosii se adauga radacinoasele bine spalate, curatate (coaja se pune în suc
vezi reteta 234) si date pe razatoare, ceapa, ardeiul, verdeturile taiate
marunt, tarata, pulberile si uleiul.
43.
Ciorba de radacina de leustean
Ingrediente: 200 g radacina de
leustean, 1 1/2 litri suc din plante medicinale (vezi reteta 236), 3-4 linguri
suc de catina (vezi reteta 76), 1 pastarnac, 1 ceapa, 1 legatura de asmatuchi
cu frunza de papadie, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si
condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge, 2 linguri tarata, 4-5 linguri
ulei, (ciorba acesta se prepara numai primavara devreme si toamna tarziu, cand
radacina leusteanului este în repaus vegetativ).
ln
castronul cu suc se adauga leusteanul si pastarnacul bine spalat si curatat
(coaja se pune la suc vezi reteta 234 ) dat pe razatoare, ceapa si verdeturile
taiate marunt, tarata, pulberile, uleiui, apoi sucul de catina cu care se
acreste dupa gust. Se poate acri si cu zeama de varza, de gogonele, suc de
castraveti murati sau suc de rosii.
G. ALTE PREPARATE
44. Sarmalute cu nuci
Ingrediente: 20 frunze de varza mrata,
15-20 nuci, 1 ceapa mare de apa, 4 legaturi verdeturi, 150 g unt, 1/2 lingurita
pulbere de plante aromatice si condimetare, 1/2 lingurita
pulbere de alge, 2
linguri ulei, 2 linguri tarata.
Miezul de
nuca se taie felioare, se amesteca cu ceapa si 1 legatura de verdeturi taiate
marunt, cu pulberile si tarata, apoi se încorporeaza cu untul care a fost
frecat spuma. Frunzele de varza se scurg bine în maini (nici într-un caz nu se
spala si nici nu se tin în apa), li se scoate nervura principala, se taie în
bucati potrivite si se învelesc sarmalutele care se aseaza pe un postament de
varza murata taiata fideluta amestecata cu 1 ceapa taiata marunt împreuna cu
doua legaturi de verdeturi si un morcov ras. Peste sarmale se presara 1
legatura de verdeturi si se stropesc cu ulei care le da un aspect atragator.
45. Sarmalute cu ciuperci
Se prepara
întocmai ca la reteta precedenta numai ca nucile se înlocuiesc cu ciuperci de
cultura (250 g) alese numai mici si mijiocii, bine spalate, tocate marunt,
stropite cu putin suc de catina sau de lamaie, lasate 2 ore în repaus si apoi
învelite în frunze foarte fragede de tataneasa sau spanac.
46. Sarmalute cu branza de vaci
Ingrediente: 20-25 frunze de salata
verde, 350-400 g branza de vaci proaspata, 1 ceapa mare de apa, 75 g unt, 2
linguri de tarata, 2 legaturi de verdeturi, 2 linguri de ulei, cateva petale de
nalba rosie de gradina, 1/2 lingurita
pulbere de alge, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si
condimentare.
Branza bine
maruntita se amesteca cu ceapa si cu o legatura de verdeturi taiate marunt,
pulberile, tarata si untul frecat. Se învelesc sarmalutele în foi de salata, se
aseaza pe platou, iar deasupra se presara o legatura de marar tocat, se
stropesc cu ulei, apoi se presara petale de nalba taiate fideluta.
47.
Sarmalute de germeni de soia
Se prepara
întocmai ca la reteta precedenta, numai ca branza este înlocuita cu crupe
obtinute din boabe de soia germinate (vezi reteta 86) care se zvanta într-un
servet curat, se amesteca cu putina tarata de grau si se rasnesc,prin masina de
rasnit nuci. Pasta obtinuta (crupele) cam 250 g se amesteca cu aceleasi
ingrediente.
48.
Sarmalute cu germeni de grau
Se prepara
ca la reteta 58, numai ca branza se înlocuieste cu grau germinat (vezi reteta
85) care dupa ce i-a dat coltul de 2 milimetri se limpezeste bine, se zvanta
într-un stergar curat, se amesteca cu 2-3 linguri tarata si se rasneste cu
ajutorul masinii de rasnit nuci.Pasta obtinuta (350-400 g) se amesteca cu
ingredientele din reteta amintita si se învelesc sarmalutele cu orice fel de
frunze dupa dorinta.
49.
Chiftelute de praz cu ciuperci
Ingrediente: 200 g praz, 250 g ciuperci
macerate (vezi reteta 82), 150 g unt, tarata, 2 legaturi de verdeturi, 1/2
lingurita pulbere de alge, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare,
1 ceapa de apa, 5-6 foi de salata verde.
Prazul se
taie cat mai fin fideiuta, ciupercile se dau de doua ori prin masina de tocat
cu sita deasa odata cu ceapa. Se amesteca produsele mai sus enumerate, la care
se adauga o legatura de verdeturi taiate fin, pulberile, untul frecat spuma si
tarata cat cuprinde pentru a se obtine o pasta consistenta. Se presara putina
tarata pe planseta. Compozitia se împarte în parti egale cu o lingura, apoi se
formeaza chiftelutele care se aseaza pe platou iar peste ele se presara o
legatura de verdeturi taiate marunt.
50.
Chiftelute cu varza alba si ciuperci
Se prepara
întocmai ca la reteta precedenta, numai ca prazul este înlocuit cu varza alba,
dulce, care dupa ce a fost taiata fideluta, se
freaca putin în maini (fara a se stoarce) pentru a-si mai pierde din
rigiditate.
5 1.
Chiftelute cu nuci si ceapa
Ingrediente: 300 g nuci macinate, 1 ceapa mare
de apa, 150 g unt, tarata sau faina integrala de hrisca, 2 legaturi de
verdeturi, 5-6 foi de salata verde, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice
si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge.
Nucile se
amesteca cu ceapa si cu o legatura de verdeturi taiate marunt, cu tarata, cu
pulberile si untul frecat spuma. Din compozitia obisnuita se formeaza
chiftelutele care se aseaza pe farfurie, iar peste ele se presara o legatura de
verdeturi taiate marunt.
52.
Chiftelute de telina cu mere
Ingrediente: 250 g telina, 250 g mere,
1 ceapa mare de apa, tarata, 1 lingura de cremogen (vezi reteta 83), 2 legaturi
de verdeturi, 1/2 lingurita de plante aromatice si condimentare, 1/2 lingurita de alge, 5-6 foi de salata verde.
Telina bine
spalata se curata (coaja se pune la suc-vezi reteta-234), se da pe razatoarea
de sticla, totodata se dau si merele cu tot cu coaja. Se amesteca ambele
produse, în care se adauga o legatura de verdeturi si ceapa taiata marunt,
pulberile, untul frecat spuma, apoi tarata cat cuprinde pana se obtine o
compozitie îngrosata din care se formeaza chiftelutele. Se pun pe farfurie, pe
frunze de salata iar peste ele se presara 1 legatura de verdeturi taiate
marunt.
53.
Chiftelute de morcovi cu spanac
Ingrediente: 250 g morcovi, 250 g spanac,
200 g unt, 1 ceapa, 2 linguri de verdeturi, tarata sau faina integrala de ovaz,
1/2
50.
Chiftelute cu varza alba si ciuperci
Se prepara
întocmai ca la reteta precedenta, numai ca prazul este înlocuit cu varza alba,
dulce, care dupa ce a fost taiata fideluta, se
freaca putin în maini (fara a se stoarce) pentru a-si mai pierde din
rigiditate.
5 1.
Chiftelute cu nuci si ceapa
Ingrediente: 300 g nuci macinate, 1 ceapa mare
de apa, 150 g unt, tarata sau faina integrala de hrisca, 2 legaturi de
verdeturi, 5-6 foi de salata verde, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice
si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge.
Nucile se
amesteca cu ceapa si cu o legatura de verdeturi taiate marunt, cu tarata, cu
pulberile si untul frecat spuma. Din compozitia obisnuita se formeaza
chiftelutele care se aseaza pe farfurie, iar peste ele se presara o legatura de
verdeturi taiate marunt.
52.
Chiftelute de telina cu mere
Ingrediente: 250 g telina, 250 g mere,
1 ceapa mare de apa, tarata, 1 lingura de cremogen (vezi reteta 83), 2 legaturi
de verdeturi, 1/2 lingurita de plante aromatice si condimentare, 1/2 lingurita de alge, 5-6 foi de salata verde.
Telina bine
spalata se curata (coaja se pune la suc-vezi reteta-234), se da pe razatoarea
de sticla, totodata se dau si merele cu tot cu coaja. Se amesteca ambele
produse, în care se adauga o legatura de verdeturi si ceapa taiata marunt,
pulberile, untul frecat spuma, apoi tarata cat cuprinde pana se obtine o
compozitie îngrosata din care se formeaza chiftelutele. Se pun pe farfurie, pe
frunze de salata iar peste ele se presara 1 legatura de verdeturi taiate
marunt.
53.
Chiftelute de morcovi cu spanac
Ingrediente: 250 g morcovi, 250 g
spanac, 200 g unt, 1 ceapa, 2 linguri de verdeturi, tarata sau faina integrala
de ovaz, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si condimntare, 1/2
lingurita pulbere de alge.
Morcovii dati
pe razatoare se amesteca cu spanacul bine maruntit la mixer, pulberile, ceapa
taiata marunt odata cu o lingura de verdeturi, untul batut spuma si tarata cat
cuprinde. Se formeaza chiftelutele care se pun pe platou. Peste ele se presara
o legatura de verdeturi taiate marunt.
54. Hribi
cu sos maioneza de post
Ingrediente: 350 g de hribi
(manatarci), 250 g maioneza de post (vezi reteta 24), 1 legatura de verdeturi,
2-3 linguri suc de catina (vezi reteta 76), 2 linguri tarata, cateva petale
rosii de trandafiri.
Se aleg
numai hribi mici si mijlocii, bine spalati, taiati felioare, (trebuie sa fie
foarte proaspeti, sa nu depaseasca mai mult de 6 ore de la recoltare) se
stropesc cu suc de catina si se lasa acoperiti 2 ore, apoi se presara peste ei
tarata, iar peste ea se toarna maioneza. Se orneaza cu verdeturi taiate fin si
petale de trandafiri taiate fideluta.
55.
Rascovi cu sos de smantana
Se
prepara ca la reteta precedenta, cu aceleasi ingrediente, numai ca hribii se
înlocuiesc cu rascovi, iar maioneza cu sos de smantana care se prepara astfel:
250 g de smantana se amesteca bine cu 2 linguri de cremogen (vezi reteta 83),
sau faina integrala de orz. În cazul ca se îngroasa prea mult sosul, se poate
adauga putin lapte nefiert sau suc de tarata (vezi reteta 165). Se orneaza la
fel ca mai sus.
56.
Castraveti cu maioneza
Ingrediente: 3 castraveti murati, 1
morcov, 1 felie de telina, 1 ceapa mare de apa, 1 legatura de verdeturi, 1
gogoar, 10 masline negre, 2 linguri de tarata, 1/2 lingurita pulbere de plante
aromatice si condimentare, 1/2 lingurita,pulbere de alge, 250 g maioneza cu
galbenusuri (vezi reteta 27).
Castraveti
se taie felioare, morcovul si telina se dau pe razatoare, ceapa se taie marunt.
Se amesteca aceste produse, la care se adauga pulberile, tarata, iar deasupra
se toarna maioneza. Se decoreaza cu verdeturi, felioare de gogosari si jumatati
de masline negre desarate.
57.
Conopida cu sos de mustar, cu busuioc si ceapa
Ingrediente: 500 g conopida, 300 g sos de
mustar (vezi reteta 28), 1 lingura faina de orez, 1 lingura de verdeturi,
cateva petale de trandafiri rosii.
Conopida se
desface buchetele, li se scutura cozile, se aseaza în farfurie, se presara
faina de orez peste ele, apoi se toarna sosul.
Deasupra se presara verdeturile taiate marunt si petalele
fideluta.
58. Creson
cu maioneza si pasta de caline
Ingrediente: 300 g creson de apa, 250 g
maioneza de post cu pasta de caline (vezi reteta 79), o mana de petale de nalba
de gradina, 2-3 linguri de tarata, 1 legatura de patrunjel cu
asmatuchi, 1 ceapa
de apa.
Cresonul de
apa (ales numai varfurile) se spala în mai multe ape, se pune pe un servet sa
se scurga bine de apa (apoi se opresc separat 10-12 varfuri frumoase), se pune
pe platou, se amesteca cu ceapa de apa taiata marunt, tarata si se adauga în el
si jumatate din maioneza.
Se taseaza frumos apoi se îmbraca cu maioneza ramasa.
Deasupra se adauga (cat mai estetic) varfurile de creson si se presara printre
ele
petale albe taiate fideluta.
59.
Spanac cu sos de smantana
Ingrediente: 300 g spanac, 250 g
smantana, 2 linguri de tarata, galbenusuri crude, 1 ceapa de apa, 1 legatura de
salvie, menta si levantica, 1/2 lingurita pulbere de alge, 1 lingurita pulbere
de seminte de gogosari (vezi reteta 84), cateva petale de trandafiri rosii.
Spanacul
bine spalat, taiat fideluta se amesteca cu tarata, ceapa taiata marunt,
pulberile si jumatate din smantana. Se aseaza pe platou tasandu-se, apoi se
îmbraca cu smantana ramasa în care s-au adaugat galbenusurile si cremogenul. În
cazul ca s-a îngrosat prea mult, se mai poate adauga putin lapte nefiert sau
suc de tarata (vezi reteta 165). Deasupra se presara plantele aromate si petalele
rosii taiate fideluta.
60.
Dovlecei cu sos de rosii
Ingrediente: 400 g dovlecei în
floare, 1/2 kg rosii, 150 g smantana, 2-3 linguri cremogen, 2 linguri tarata, 2
legaturi verdeturi, 1 felie de sfecla rosie, 1 morcov, 1 lingurita de plante
aromatice si condimntare, 1/2 lingurita de alge.
Dovleceii
bine spalati, stersi, se dau pe razatoare cu tot cu coaja sau se taie felioare
cat mai subtiri, se amesteca cu tarata, pulberile si sosul de rosii care se
prepara dupa cum urmeaza: rosiile bine coapte (dar nu trecute din copt), se
taie marunt, se trec prin ciur, se amesteca cu cremogenul si smantana. Deasupra
se presara verdeturile taiate marunt, iar pe marginea platoului se pun
intercalate movilite mici de sfecla rosie (care a fost data prin razatoare) si
felioare subtiri de, morcovi.
61. Rosii cu sos de smantana
Ingrediente: 600 g rosii, 300 g
smantana, 1 ceapa de apa, 1 lingurita de miere, 2 linguri tarata, 2 legaturi
verdeturi, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, 1/2 lingurita
pulbere de alge, 1 ardei gras verde sau 4-5 foi de salata verde, 2 linguri
cremogen, 1 galbenus crud.
Se aleg
rosii frumoase bine coapte (dar nu trecute din copt), se spala, se sterg, se
taie felioare, se amesteca usor cu tarata, 1 legatura
de verdeturi si ceapa taiata marunt. Peste ele se adauga
smantana care a fost bine amestecata cu mierea si cremogenul. În caz ca sosul
iese prea îngrosat se poate, subtia dupa dorinta cu putin lapte nefiert sau suc
de tarata (vezi reteta 165). Se orneaza cu verdeturi, ardei sau foi de salata tasandu-se,
apoi se îmbraca cu smantana ramasa în care s-au adaugat galbenusurile si
cremogenul. În cazul ca s-a îngrosat prea mult, se mai poate adauga putin lapte
nefiert sau suc de tarata (vezi reteta 165). Deasupra se presara plantele
aromate si petalele rosii taiate fideluta.
60.
Dovlecei cu sos de rosii
Ingrediente: 400 g
dovlecei în floare, 1/2 kg rosii, 150 g smantana, 2-3 linguri cremogen, 2
linguri tarata, 2 legaturi verdeturi, 1 felie de sfecla rosie, 1 morcov, 1
lingurita de plante aromatice si condimntare, 1/2 lingurita de alge.
Dovleceii
bine spalati, stersi, se dau pe razatoare cu tot cu coaja sau se taie felioare
cat mai subtiri, se amesteca cu tarata, pulberile si sosul de rosii care se
prepara dupa cum urmeaza: rosiile bine coapte (dar nu trecute din copt), se
taie marunt, se trec prin ciur, se amesteca cu cremogenul si smantana. Deasupra
se presara verdeturile taiate marunt, iar pe marginea platoului se pun
intercalate movilite mici de sfecla rosie (care a fost data prin razatoare) si
felioare subtiri de, morcovi.
61. Rosii cu sos de smantana
Ingrediente: 600 g rosii, 300 g
smantana, 1 ceapa de apa, 1 lingurita de miere, 2 linguri tarata, 2 legaturi
verdeturi, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, 1/2 lingurita
pulbere de alge, 1 ardei gras verde sau 4-5 foi de salata verde, 2 linguri
cremogen, 1 galbenus crud.
Se aleg
rosii frumoase bine coapte (dar nu trecute din copt), se spala, se sterg, se
taie felioare, se amesteca usor cu tarata, 1 legatura de verdeturi si ceapa
taiata marunt. Peste ele se adauga smantana care a fost bine amestecata cu
mierea si cremogenul. În caz ca sosul iese prea îngrosat se poate, subtia dupa
dorinta cu putin lapte nefiert sau suc de tarata (vezi reteta 165). Se orneaza
cu verdeturi, ardei sau foi de salata.
62. Gulioare cu gust de smantana
Se prepara
intocmai ca la reteta precedenta, numai ca gulioarele curatate (coaja lor se
pune la suc vezi reteta 234), se dau pe razatoare, iar în sos se adauga 2
linguri pasta de rosii cruda (vezi reteta 75).
H. DULCIURI
Toate
felurile de dulciuri din cruditati se consuma (ca si fructele) pe stomacul gol
sau la 4 ore dupa masa, daca mancarurile au fost combinate corect.
63.
Crema la pahar cu smantana
Ingrediente: 3 linguri de cremogen (vezi reteta
83), 4 linguri de tarata, smantana, miere, coaja rasa de la o lamaie sau o
portocala, 1 lingurita tinctura de propolis (vezi reteta 87), 1 lngurita rom,
cateva petale de trandafiri rosii, cateva
frunzisoare de
menta si salvie, 2-3 linguri suc de morcovi (vezi reteta 137).
Se amesteca
cremogenul cu tarata, coaja rasa de la o lamaie sau o portocala, tinctura,
romul sucul de morcovi, smantana cat cuprinde pentru a se obtine o compozitie
potrivit de îngrosata, in care se adauga miere dupa gust (nu este necesar sa
fie prea îndulcita ). Se amesteca bine
si se pune în pahar cu picior (cupe). Deasupra se decoreaza cu frunzisoare de
plante si petale de trandafiri taiate fideluta.
64. Crema
la pahar cu pasta de catina
Se prepara
ca la reteta prcedenta, numai ca in compozitie se aduga si o lingura pasta de
catina (vezi reteta 77) care îi da un gust exceptional.
65.Crema
la pahar cu pasta de caline
Se prepara ca
la 75; numai ca înainte de a se adauga smantana se pun 2 lingurite pasta de
caline (vezi reteta 79) care îi da un gust deosebit de placut.
H. DULCIURI
Toate
felurile de dulciuri din cruditati se consuma (ca si fructele) pe stomacul gol
sau la 4 ore dupa masa, daca mancarurile au fost combinate corect.
63.
Crema la pahar cu smantana
Ingrediente: 3 linguri de cremogen (vezi
reteta 83), 4 linguri de tarata, smantana, miere, coaja rasa de la o lamaie sau
o portocala, 1 lingurita tinctura de propolis (vezi reteta 87), 1 lngurita rom,
cateva petale de trandafiri rosii, cateva
frunzisoare de
menta si salvie, 2-3 linguri suc de morcovi (vezi reteta 137).
Se amesteca
cremogenul cu tarata, coaja rasa de la o lamaie sau o portocala, tinctura,
romul sucul de morcovi, smantana cat cuprinde pentru a se obtine o compozitie
potrivit de îngrosata, in care se adauga miere dupa gust (nu este necesar sa
fie prea îndulcita ). Se amesteca bine
si se pune în pahar cu picior (cupe). Deasupra se decoreaza cu frunzisoare de
plante si petale de trandafiri taiate fideluta.
64. Crema
la pahar cu pasta de catina
Se prepara
ca la reteta prcedenta, numai ca in compozitie se aduga si o lingura pasta de
catina (vezi reteta 77) care îi da un gust exceptional.
65.Crema
la pahar cu pasta de caline
Se prepara ca
la 75; numai ca înainte de a se adauga smantana se pun 2 lingurite pasta de
caline (vezi reteta 79) care îi da un gust deosebit de placut.
H. DULCIURI
Toate felurile de dulciuri din cruditati
se consuma (ca si fructele) pe stomacul gol sau la 4 ore dupa masa, daca
mancarurile au fost combinate corect.
66.
Crema la pahar cu suc de morco
Ingrediente: 250-300 ml suc de morcovi,
4 linguri de cremogen (vezi reteta 83), 3 linguri de faina integrala de orz sau
tarata, 1 lingura tinctura din muguri de plop negru (vezi reteta 88), 2 linguri
de rom, coaja rasa de la o lamaie, 1 lingura suc de catina (vezi reteta 76) sau
de lamaie, miere, 1 lingura seminte de in, 1/2
lingurita pulbere de plante aromatice.
Cremogenul
se amesteca cu tarata sau faina, tinctura, romul, sucul de catina, apoi cu
sucul de morcovi si putina miere. Crema obtinuta se pune în cupe, iar deasupra
se presara seminte de in.
67.
Tort de iarna cu germeni de grau
Ingrediente pentru foi: 500 g germeni
de grau (vezi reteta 85), tarata, 200 g unt, miere, coaja rasa de la o lamaie
si sucul ei, 1/2 lingurita de pulbere de alge, 1 felie de sfecla rosie, 1
lingurita tinctura de propolis (vezi reteta 87), 2 linguri de rom.
Crema pentru umplut: 150 g crupe din
germeni de soia (vezi reteta 86), 250 g pastarnac ras, 150 g unt, coaja rasa de
la o portocala, 1 lingura pasta de
catina (vezi reteta 77), miere, 1 lingura de esenta de rom, tarata, 600 g
frisca pentru îmbracat tortul, 2 linguri seminte de mac.
Germenii de
grau se pregatesc ca la nr. 85, apoi se amesteca cu sfecla data pe razatoarea
de sticla, untul frecat spuma, pulberile, tinctura, romul, putina miere (nu
este necesar prea îndulcit) si tarata cat cuprinde pentru a se obtine o
compozitie mai îngrosata, care se
împarte în doua parti egale. Una se aseaza pe tartiera, se taseaza cat mai
egal cu lama cutitului înmuiata în apa din cand în cand, apoi se aseaza
compozitia deschisa la culoare, ce se presara din soia germinata (vezi reteta
86) care se amesteca cu tarata cat cuprinde (dupa ce a fost trecuta prin masina
de rasnit nuci), cu pastarnacul ras fin, putina miere, coaja de portocala rasa,
pasta de catina si esenta de rom. Se aseaza apoi compozitia cu germeni de grau,
iar pe margini se îmbraca în frisca, peste care se presara semintele de mac.
Se tine la
frigider 3 ore, apoi se taie în forma de raze (ca orice tort).
68. Tort de vara cu petale de trandafiri
rosii
Ingrediente pentruu foi: 12 linguri de
cremogen, 400 ml lapte nefiert, 200 g de unt, faina integrala de ovaz sau
tarata, miere, 1/2 lingurita pulbere din plante aromatice, 1 lingurita tinctura
de propolis, coaja rasa de la o lamaie si sucul ei.
Compozitia pentru umplut: 500 petale rosii
de trandafiri, 150 g unt, miere, 1 lingurita pasta de catina (vezi reteta 77),
coaja rasa de la o portocala, o lingurita tinctura de propolis, tarata.
Crema pentru îmbracat tortul: 5 linguri de
cremogen, 2 galbenusuri crude, 1 pahar suc de morcovi (vezi reteta 137) sau suc
de tarata (vezi reteta 165), 2-3 linguri pasta de catine (vezi reteta 92),
miere, fructe de sezon.
Cremogenul se
amesteca cu faina de ovaz, laptele, pulberile, tinctura, untul frecat spuma,
coaja si zeama de lamaaie, putina miere (nu este necesar prea dulce).
Compozitia trebuie sa aiba consistenta mamaligii pripite. Se împarte în doua
parti egale, procedand întocmai ca la reteta precedenta. La mijloc se aseaza
compozitia urmatoare: petalele de trandafir se maruntesc fin, se amesteca cu
putina miere, pasta de catina, untul frecat spuma, coaja de portocala, tinctura
si tarata cat cuprinde. Se îmbraca în crema preparata din cremogen amestecat cu
suc de morcovi, galbenusuri, pasta de caline, apoi se decoreaza dupa fantezia
gospodinei cu fructe din sezonul respectiv. Se tine la frigider 3 ore apoi se
taie tort în forma de raze.
69. Compot din fructe indigene
Ingrediente: 100 g cirese, 100 g visine, 100 g zmeura, 100 g coacaze
negre, 100 g coacaze rosii, 100 g dude, 2 linguri de rom, 1 lingurita tinctura,
de propolis (vezi reteta 87), putina
miere, 400 ml suc din flori de fîn (vezi reteta 237), cateva frunzisoare
de menta si petale rosii de nalba de gradina.
Fructele bine
spalate se pun în compotiera, peste ele se toarna romul, tinctura si mierea
bine amestecata cu sucul. Deasupra se presara menta si trandafirul taiate
fideluta. Se consuma imediat ce a fost preparat.
70. Compot din fructe exotice
Ingrediente: 2 portocale, 1 lamaie, 3
banane, 3 mandarine, 3-4 linguri de rom,
1 lingurita tinctura de muguri de plop negru, 600 ml de suc de fructe indigene (vezi reteta 235), cateva
frunzulite de salvie si petale rosii de trandafiri.
Se curata
fructele de coaja (care se pun la suc (vezi reteta 235), portocalele si
mandarinele se desfac in felii, lamaia se taie felioare cat se poate de
subtiri, iar bananele ceva mai grosute. Se pun în compotiera, se toarna peste
ele romul, tinctura si sucul indulcit.
Deasupra se
presara salvia si trandafirul taiat fideluta.
71.
Prune umplute cu nuci
Ingrediente: 30 de prune brumarii din varietatea
„tuleu gras", 15 nuci, petale de trandafiri de la 5-6 flori rosii, cateva
frunzisoare de busuioc.
Prunelor li se
scot samburii, în locul lor se pun cate 2 miezuri de nuca. Dupa ce s-au umplut
se aseaza pe un postament de petale de trandafiri rosii sau roz si frunze de
busuioc stropite cu 2 linguri de coniac care au fost amestecate cu 1 lingurita
tinctura de propolis (vezi reteta 87), dupa ce au fost puse în prealabil pe
platou.
J. CATEVA RETETE CASNICE
72. Paine coapta la soare
Painea
coapta la soare sau pe calorifer se prepara din faina integrala cernuta prin
sita rara, in felul urmator: 200 g faina tinuta 2-3 ore la cald, se pune
într-un castron se formeaza o gropita în mijlocul ei, se adauga apa putina,
pana cuprinde aproape întreaga cantitate de faina. Se ia la framantat cu mana
pana ce se încorporeaza toata faina. Aluatul trebuie sa fie tare si bine
framantat. Se împarte în trei parti egale, se presara o mana de tarata pe
planseta, se ia o parte din aluat se formeaza cu mainile mai intai un sul
rotund, apoi se întinde cu ajutorul sucitorului sau (la nevoie) cu o sticla, o
foaie groasa de 4 milimetri,lunga de aproximativ 40 cm si lata de 9 cm.
La fel se procedeaza si cu celelalte doua bucati de
aluat. Toate trei foi se aseaza la 1 cm una de alta (ca sa aiba aer suficient
între ele) pe o sita cu ochiuri patrate de minimum 1 cm, sau pe un gratar scos
din frigider. Se cresteaza usor pe latime la distanta de aproximativ 4 cm (ca
sa se poata rupe cu usurinta dupa ce se usuca). Sita sau gratarul se pun la
soare suspendate (ca sa circule aerul pe toate partile).
Trebuie urmarita o zi cu mult soare, calduroasa, la care
se usuca (coace) complet in 4-5 ore. Se poate usca si in poduri cu acoperis de
tabla sau pe calorifer, pe marginea plitei, iarna. Pîinea coapta (uscata) se
rupe în bucati pe urmele crestaturilor, se pune in punga de hartie si se
pastreaza la frigider. Pentru o persoana ajunge pentru 7 zile.
73.
Prepararea painii din germeni de grîu
250 g grîu germinat (vezi reteta 85)
bine limpezit, se zvanta într-un servet curat, tavalit de cateva ori, apoi se
amesteca cu 3-4 linguri de tarata, se da prin masina de rîsnit nuci. Pasta
obtinuta se amesteca cu faina integrala sau tarîta cît cuprinde, se framînta
bine un aluat tare, care se imparte in trei parti egale. In continuare se
procedeaza ca la reteta precedenta.
Pîinea din
germeni este si mai de folos organismului. Pentru persoanele care poarta
proteza, sau au dantura mai subreda, este putin mai dificil, deoarece este bine
sa fie înmuiata mai înainte de a fi consumata. Cei care suporta, pot consuma,
în loc de pîine, tarîta, faina integrala de grîu, de secara, de hrisca, de
ovaz, de mei, etc.
74. Suc de rosii
Se aleg rosii
frumoase, sanatoase, bine coapte (dar nu trecute din copt), se maruntesc la
mixer. Sucul obtinut se pune în sticle de 1litru. În fiecare sticla se pun
suvite de hrean (60 g la litru). Deasupra se pune un deget ulei. Se închid
ermetic si se pastreaza la loc întunecos si rece, timp de 12 luni fara a-si
schimba gustul.
Fara hrean,
sucul pus în pungi de plastic –umplute numai pe trei sferturi - culcate în
sertar la congelator, se pastreaza foarte bine.
75. Pasta de rosii
Sucul,
obtinut ca la reteta precedenta, se pune în saculet dublu de tifon, agatat
deasupra unui vas (fara pete de rugina), sa stea 6 ore la racoare. Pasta
obtinuta se pastreaza, fie în pungi (mai goale) legate strîns, în congelator,
fie cu suvite de hrean, calculate (60 g la 1 Kg pasta). Sucul ramas se
pastreaza ca la reteta precedenta, dar se poate consuma si imediat.
76.
Suc de catina alba de rîu
Catina se
recolteaza între 15 august si 15 septembrie, cînd este ajunsa la deplina
maturitate. Se procedeaza ca la sucul de rosii.
77. Pasta de catina
Se
procedeaza ca la pasta de rosii, numai ca pasta de catina care se foloseste la
dulciuri sau sucul ei nu trebuie sa aiba gustul de hrean.
78. Suc de caline
Calinele
ajung la maturitate în prima jumatate a lunii octombrie.
Sucul se prepara din aceste fructe ca si cel de rosii si
se pastreaza închis ermetic (fara hrean).
79. Pasta de caline
Se obtine ca
si pasta de rosii, se pastreaza mai bine ca pasta de rosii (fara hrean) chiar
în afara congelatorului.
80. Hribi (mînatarci) uscati
Se aleg hribi
numai mici si mijlocii, se taie felioare (in conditii casnice), se însira pe
ata ca margelele (dar cu mica distanta între ele), se usuca la soare, în poduri
cu acoperis de tabla, sau dati la cuptor,dupa ce s-a scos pîinea coapta.Se pastreaza
în recipiente de sticla bine închise.
81.
Pulbere de hribi (mînatarci)
Hribii bine
uscati se transforma în pulbere, dar numai pentru 7-8 zile, altfel îsi pierd
gustul placut aromat. Se foloseste la diferite sosuri la rece carora le da o
aroma deosebit de placuta.
82. Ciuperci macerate
Se culeg
ciupercile de cultura numai mici si mijlocii, se spala, se pun în borcane de
sticla cu bulbi (catei) de usturoi printre ele, (5-6 bulbi la un borcan de doi
litri), foi de dafin. Peste ele se toarna olet de 9 grade îndoit cu apa.
Deasupra se pun crucis doua ramurele de cimbru, 4-5 suvite de hrean, se leaga
strîns si se pastreaza în loc rece si întunecos. Se pot consuma chiar dupa 24
de ore, fiind foarte gustoase.
83. Cremogenul
Cremogenul
este un produs fin de porumb, care se obtine din expandarea malaiului extra
care se foloseste la fabricarea pufuletilor de porumb. Aceasta pulbere fina, de
culoare galbena, este cel mai bun liant, folosit atît în aperitive, sosuri, cît
si la diferite creme si torturi. Termenul de garantie de la data fabricatiei
este de 90 zile.
84.
Pulberi de seminte de gogosari
Toamna, cînd bunele gospodine pun gogosarii la
otet, pentru iarna, de multe ori îi taie in jumatati sau sferturi si cotorii îi
dau la gunoi. Este bine ca semintele sa se recolteze si sa se puna la uscat la
soare, iar în timpul iernii sa fie transformate în pulberi care sa fie adaunate
la diferite preparate culinare, carora le da gust deosebit de placut,
îmbogatindu-le totodata cu enzime, vitamine, minerale si multe altele.
85. Germeni de grîu
Grîul din
ultima recolta, ales de corpuri straine, se pune la înmuiat 48 de ore,
schimbîndu-i apa si limpezindu-l de doua ori pe zi. Se aseaza apoi într-o tava
emailata (fara pete de rugina), se stropeste cu putina apa calda, se acopera cu
o foaie de polietilena de culoare închisa si se tine la cald, avand grija ca
dimineata si seara sa fie bine limpezit. Se pastreaza mereu umed. Vara
încolteste în doua zile, iarna în 4 zile. Cînd coltisorul este de 2 milimetri,
se limpezeste si se poate consuma. Pentru mai mult timp se pastreaza pus în punga
la congelator.
86. Germeni de soia
Se
procedeaza ca la reteta precedenta, numai ca soia încolteste mult mai greu
decît grîul. Germenii de soia, cît si crupele obtinute din bobul germinat în 9
zile au multe întrebuintari în „bucataria fara foc", fiind foarte
apreciata pentru ca soia este bogata în proteine.
De exemplu: 1
kg de soia este echivalent în proteine si grasimi cu 57 oua de gaina, 7 1/2 litri lapte asa cum se mulge de la vaca
si aproape 4 kg de carne macra.
87. Tinctura de propolis.
5 g propolis,
bine maruntit, se pune într-o sticluta, iar peste ele se toarna 50 ml alcool de
98 grade. Se închide ermetic. Se lasa la macerat 10 zile, agitîndu-se zilnic de
3-4 ori. Se filtreaza. Peste propolisul ramas (5 grame) se toarna din nou
alcool de 98 grade (50 ml) si se procedeaza la fel.
Aceasta
tinctura se poate folosi ca medicament, dar si ca aliment, dînd gust deosebit
de placut în numeroase preparate culinare obtinute la rece.
88.Tintura de muguri de plop negru
30 g pulbere
de muguri de plop negru se pun într-o sticluta, peste ei se toarna 100 ml
alcool de 98 grade. În continuare se procedeaza ca la reteta precedenta, avînd
aceleasi substante ca si propolisul de stup, are aceleasi întrebuintari ca
medicament si ca aliment.
K.
CONSERVE CU MIERE (LA RECE)
Pentru a reusi
si pentru a fi utile, conservele din fructe în miere trebuie sa fie preparate
din fructe proaspete, de calitate si bine coapte.
89. Mierea de albine
Mierea de
albine, datorita continutului ei bogat în enzime, vitamine si substante
minerale, este un bun vitaminizator al organismului si vine în completarea celorlalte
alimente consumate. Ea nu trebuie considerata un aliment, ci un medicament.
Consumata zilnic dimineata, cîte o lingurita pe stomacul gol, ajuta la evitarea
îmbolnavirilor de cancer, paralizii, hepatite, etc.
90. Visine în miere
1 kg. de
visine bine coapte, se curata de codite si sîmburi, punandu-se într-un borcan.
Peste visine se toama 4 kg. de miere.
Borcanul se înfasoara cu hîrtie închisa la culoare. Se
lasa la loc uscat timp de 6 saptamîni . Se scot apoi usor visinile cu o paleta,
se pun în alt borcan, iar peste ele se toarna mierea în care au fost macerate
ca sa fie bine cuprinse. Se leaga cu celofan si se pastreaza la loc racoros si
uscat. Visinile astfel preparate se pot utiliza fie ca dulceata, fie în
componenta altor preparate: salate, compoturi, prajituri, etc,
Înainte de a fi utilizate în diverse
preparate, visinile se lasa sa se scurga de sirop într-un vas emailat. Siropul
rezultat se poate folosi si separat sau pastra la rece în borcan acoperit, sub
forma de sirop de visine. Se foloseste mult în „bucataria fara foc".
91.
Cirese negre conservate în miere
Se prepara
în acelasi mod ca si visinile. În cazul în care ciresele nu sunt amare, se pune
în borcan si o ramurica de pelin. Se pot utiliza ca si visinile fie consumate
direct, fie în diverse preparate.
92.
Caline conservate în miere
Calinele
utilizate în conserve sunt bune cele recoltate în luna octombrie. Dupa ce au
fost spalate si li s-au îndepartat coditele, se procedeaza în acelasi mod atat la
conservare, pastrare si utilizare ca la visinile conservate în miere.
93.
Scoruse conservate în miere
Scorusele se
recolteaza în aceeasi perioada ca si calinele. Procedeul de conservare,
pastrare si utilizare este acelasi ca la visine.
94.
Cuisoare conservate în miere
Cuisorul
este un arbust care are flori galbene, cu 4 petale unite dand impresia de cui,
de unde i- se trage si denumirea. Înfloreste de timpuriu iar fructele, mici,
negre, se coc în toiul verii.
Se recolteaza
cand sunt bine coapte si se conserva folosind aceeasi reteta ca cea de la
visine conservate în miere.
95.
Macese conservate în miere
Macesele se
recolteaza în prima parte a lunii septembrie, cand sunt în perioada optima si
continutul lor în enzime, vitamine si substante
minerale este ajuns la maxim. Se spala bine, apoi cu
ajutorul unui brigeag cu lama fina, bine ascutit, se despica pe rand fiecare
pentru a li se scoate semintele cu tot cu pufusorul existent pe langa ele. Dupa
ce aceasta operatie a fost terminata, se procedeaza ca la reteta ,,visine
conservate în miere".
De asemenea,
se utilizeaza si celelalte fructe conservate în prepararea diverselor produse,
dar mai ales pentru ornamentare.
96. Gutui conservate în miere
Se aleg
gutuile coapte, fara pete, aromate. Se lasa sa stea pe un raft timp de 5-6
saptamani. Se spala, se sterg, se dau apoi prin razatoarea cu gauri mari cu tot
cu coaja. În continuare, se procedeaza
ca la retetele precedente. Se pot utiliza si gutui taiate felii cu
conditia sa fie foarte subtiri.
97. Catina
alba de rîu conservata în miere
Fructele de
catina se recolteaza în a doua jumatate a lunii august, se spala bine, apoi se
pun în borcan. La 1 kg fructe se adauga 4 kg miere. În continuare, se
procedeaza în acelasi mod ca la celelalte retete de fructe conservate în miere.
98.
Lamai conservate in miere
Lamîile
conservate în miere se pot pastra proaspete si timp de 12 luni. Se iau lamîile,
se spala, se sterg si se pun în apa fierbinte timp de 1 min. Se taie apoi
felioare subtiri cu tot cu coaja si se pun si celelalte fructe pastrandu-se
aceleasi proportii. În continuare, se procedeaza în acelasi mod ca la visinile
conservate în miere.
99.
Portocale conservate în miere
Pentru
conservare se aleg portocale tari, proaspete, fara sa fie patate sau lovite. În
continuare, se procedeaza în acelasi mod ca la lamîi conservate în miere.
100. Banane conservate în miere
Bananele
folosite trebuie sa fie coapte bine, dar nu prea tare. Se curata de coaja, se
taie rondele nu prea groase si în continuare se procedeaza ca la visine conservate
în miere.
101 . Muguri
de plop negru, conservati în miere
Mugurii de
plop negru se recolteaza în a doua jumatate a lunii februarie si chiar în prima
jumatate a lunii martie. Mugurii au aceleasi
substante ca si propolisul. 1 kg. muguri alesi se pun la macerat în 4
kg. miere. Dupa 6 saptamani mugurii macerati se scurg de miere si se pot
utiliza în cantitati mici la preparate cu alte fructe.
Siropul rezultat se poate utiliza de asemenea pentru
prepararea diferitelor produse alimentare sau consuma cu apa distilata.
102. Flori
de urzica moarta alba conservate în miere
Florile de
urzica moarta se recolteaza din mai pana în octombrie.
Pentru conservarea lor în miere se utilizeaza aceleasi
cantitati si acelasi mod ca la visine conservate in miere.
Se pot servi
ca dulceata, sau garnitura la diferite preparate în “bucataria fara foc”
103. Petale
de trandafir conservate în miere
Se pot
conserva în miere petalele de la orice varietate de trandafiri de preferinta
rosii. In rest se procedeaza ca la celelalte retete, utilizand aceleasi
cantitati si mod de preparare.
104. Creson
conservat în miere
Cresonul care
se utilizeaza la conservare este cel crescut în balti sau pe marginea,
paraielor cu apa curata. De la creson se utilizeaza numai varfurile plantei, se
spala, se scurg, se taie marunt si se amesteca 1 kg de creson cu 4 kg de miere.
Dupa 6 saptamani cresonul se scoate, se scurge de miere.
Se poate
utiliza ca dulceata, adaosuri la diverse preparate, iar siropul se consuma cu
apa distilata sau altfel, dupa dorinta.
105.
Orz verde conservat în miere
Tijele de
orz verde se recolteaza cand acestea ajung la o înaltime de 20-30 cm. Se
cantaresc 1 kg de tije, se spala, se taie marunt cu un cutit bine ascutit cat
se poate de fin, se piseaza, apoi se pun la macerat cu 4 kg. miere timp de 6
saptamani. Se scot din miere si se pun în alt vas în care sunt 4-5 litri apa la
temperatura camerei. Se lasa sa stea timp de 24 ore, se scurge presandu-se
bine. Siropul obtinut se conserva in sticle bine acoperite si tinandu-se la loc
uscat si rece. Se consuma dupa dorinta. Nu dureaza mai mult de 7 zile.
106.
Florile de salcam conservate in miere
Florile de salcam
utilizate sunt cele înflorite în proportie de 75-80% în momentul recoltarii
pentru conservare. Se desprind de pe axul principal si se pun într-un borcan
respectand proportiile ca la retetele precedente.
Dupa ce s-au
macerat, se procedeaza ca la celelalte retete.
107.
Florile de soc conservate in miere
La fel ca
florile de salcam, florile de soc trebuie sa fie înflorite în proporpe de 75-80
% în momentul recoltarii pentru conservare. In continuare se procedeaza ca la
orz verde conservat în miere.
108.
Florile de papadie conservate in miere
Florile de
papadie se recolteaza atunci cand sunt bine înflorite si anume dimineata, între
orele 10-15. In continuare se procedeaza dupa aceasi reteta de conservare ca la
visine, conservate în miere.
109. Flori de
galbenele conservate in mier
Se
procedeaza în acelasi mod ca la flori de papadie conservate în miere.
110.
Frunze de angelica si salvie conservate în miere
Frunzele de
angelica utilizate la conservare sunt cele dinainte de înflorire. Împreuna cu
frunzele de salvie se spala, se scurg bine. Se pun în proportie de 700 g,
frunze de angelica si 100 g frunze de salvie. În continuare se procedeaza ca la
visine conservate în miere.
L. SUCURILE
DE LEGUME SI FRUCTE
Cu aceste
sucuri se trateaza bolile, pe cale naturala, mentinandu-se o sanatate perfecta.
Consumul continuu de alimente gatite (fierte) cu un înalt grad de prelucrare,
este urmat de degenerarea progresiva a celulelor si tesuturilor. Nu exista nici
un medicament care sa poata furniza sangelui substanta necesara pentru
regenerarea acestuia.
Sucurile de
legume si fructe sunt adevarate substante care ajuta la regenerarea
organismului prin continutul bogat în aminoacizi, saruri minerale, enzime si
vitamine cu conditia sa fie preparate proaspete, crude si fara conservanti.
Fibra
legumelor este acea parte care contine cel mai bogat sortiment de substante
necesare organismului. Pentru a putea profita de aceasta, trebuie sa le
mestecam bine, proaspete fiind.
Trebuie ca
treptat, fara o trecere brusca, omul sa se obisnuiasca sa consume multe
cruditati, consultand în prealabil o persoana care practica de mai multa vreme
regimul si care poate da indicatii foarte precise asupra sistemului de
administrare.
Fructele
trebuie sa fie ajunse la maturitate în momentul consumului si nu trebuie
consumate împreuna cu alte alimente care contin zaharuri. Se vor consuma cu
cca. 1/2 ora înainte de masa sau la 3 ore dupa masa, asa fel ca ele sa poata
furniza organismului substantele necesare.
Sucurile de
legume si fructe sunt de un real folos pentru ca introduc în organism substante
utile si care se pierd de regula prin prepararea termica a legumelor si fructelor.
La extragerea
sucului este esential ca fibrele sa fie complet terciuite, astfel încat
principiile alimentare vitale sa fie trecute în lichid. Legumele sau fructele
mai putin zemoase, se zdrobesc bine
numai dupa ce se îmbiba cu putina apa. Astfel vitaminele
si enzimele trec în totalitate în suc.
Sucurile nu
trebuie considerate alimente concentrate, desi ele sunt hranitoare si
sanatoase.
Toate
legumele, fructele si zarzavaturile se vor folosi în stare proaspata.
111
. Suc de rosii (I)
Rosiile,
bine copte, se dau prin ciur emailat sau mixer. Sucul rezultat se toarna in
sticle lasandu-le goale cam de trei degete. Se iau radacini de hrean, se spala
bine, se taie suvite în lungime si se introduc în sticlele cu suc. Se
completeaza cu suc, se inchid ermetic sticlele si se pastreaza la loc întunecos
si rece. Inainte de a fi servit se scoate hreanul.
In acest mod
se pastreaza timp de 12 luni.
112. Suc de rosii (II)
Rosiile,
bine coapte, spalate si stoarse prin ciur emailat, se pun la scurs într-un
tifon dublu. Se lasa sa se scurga bine timp de 8 ore.
Sucul obtinut se amesteca cu aspirina dizolvata în putina
apa rece (3 tablete la 1 litru), se toarna în sticle, se pune deasupra un strat
de un deget de ulei, se astupa ermetic si se pastreaza la loc uscat,
întunecos si rece.
113. Suc de rosii (III)
Rosiile
foarte coapte, se curata de coaja si se strivesc cu mana într-un ciur de email.
Sucul rezultat se consuma imediat. Este un tonic foarte bun, bogat în vitamine,
enzime, saruri minerale si este de asemenea foarte util în tratamentul bolilor
de rinichi si vezica biliara. Sucul astfel preparat, proaspat consumat, este,
un bun calmant al durerilor stomacale, fiind un bun alcalinizant.
114. Suc de
Watereresse (planta turntoare de apa)
Este o planta
turatoare, de apa, folosita ca salata. Sucul acestei plante are un continut
exceptional de sulf, care depaseste 1/3 din totalul celorlalte minerale si
saruri, împreuna, aproape 40% din elementele care formeaza acizi, cuprind un
mare procent de sodiu, fosfor si calciu.
Fiind un
curatitor puternic al intestinului, nu va fi consumat singur, ci amestecat cu
suc de morcov sau telina.
Dintre elementele
alcaline predomina potasiu (peste 20%), sodiu (8%), magneziu (60 %) si fierul
(0, 12 %).
Amestecat cu
suc de morcov, spanac, laptuca si frunze de gulie, formeaza o combinatie care,
contine elemente esentiale pentru regenerarea sangelui si în special pentru
accelerarea schimbului de oxigen în circuitul sanguin. Este un mijloc, excelent
de tratare a anemiei, hipotensiunii arteriale, slabiciunii generale.
Sucul
Watereresse combinat cu suc de morcov, spanac, frunze de gulie, ajuta la
dizolvarea fibrinei din singele coagulat în hemoroizi si în multe feluri de
tumori.
O doza zilnica
de un litru suc combinat ca mai sus, cu eliminarea completa a fainii albe,
sarii, zaharului si carnii din hrana,consumata vie, dizolva orice tumoare pe
cale naturala într-o perioada de 1-6 luni fara nici o interventie chirurgicala.
115.
Suc de anghinare (tuberculi)
Se storc 4
ka. de anghinare din care se obtin aproximativ 1,5 l suc. Acesta este bogat in
elemente, minerale alcaline, în special potasiu, care reprezinta peste 50% din
totalul celorlalte elemente minerale.
Aceasta leguma
în stare cruda contine enzime si o mare cantitate de insulina. Aceasta este o
substanta asemanatoare amidonului si este transformata în levuloza. De aceea
anghinarea este o tubercula ce poate fi consumata fara nici o consecinta
negativa de catre bolnavii de diabet. Sucul este foarte folositor pentru
organism, fie simplu sau în conbinatie cu sucul de morcov.
116. Suc de pastai verzi de fasole
Pastaile de
fasole verde folosite pentru extragerea sucului trebuie sa nu aiba boabele
formate, deoarece acestea au oarecare toxicitate.
Sucul acesta este cel mai eficient în tratarea bolilor de
diabet.
Aceasta este o boala produsa de consumul exagerat de
zaharuri si amidon concentrat, agravat de consumul mare de carne. Diabetul nu este
o boala ereditara, dar poate fi pricinuita de obiceiul de a manca în mod
excesiv alimente nepermise. Alimentarea copiilor cu fainoase, cerale pregatite
termic împreuna cu lapte de vaca fiert sau pasteurizat este factorul incipient,
favorizant al aparitiei diabetului.
Insulina este o
substanta preparata de pancreas, care permite organismului sa asimileze
zaharurile naturale, sub forma de combustibil pentru producerea energiei
necesare activitatii organismului. Injectiile cu insulina nu vindeca diabetul.
S-a constatat ca supa si ciorba de fasole, verde (preparata la rece) ca si
varza de Bruxelles contin elemente care furnizeaza ingredientele necesare
insulinei naturale produsa de pancreas. Diabeticii trebuie sa elimine complet
din alimentatie zaharurile, amidonul si sa consume suc combinat de fasole verde
cu morcov, laptuca si varza de Bruxelles în cantitati de 1 litru zilnic, combinat
cu o cantitate suplimentara de suc de morcov si spanac, alaturi de spalaturi
ale intestinului gros.
117. Suc de gulii
Guliile sunt
bogate în calciu. Sucul lor este deci un aliment excelent pentru copii si
oricine are lipsa de calciu în organism poate sa consume cu încredere acest tip
de suc. Combinand sucul de gulii cu cel de morcovi si papadie, se obtine un suc
eficient, pentru întarirea oaselor organismului. Continutul mare de magneziu
din frunzele de gulie, combinat cu sucul de telina si morcov, are un efect,
alcalinizant si este un excelent remediu pentru reducerea hiperaciditatii.
Frunzele de gulii contin de asemenea si o cantitate de sodiu si fier. Este
foarte curios faptul ca cei care consuma produse bogate în calciu au totusi
deficiente la acest component de baza pentru osificarea organismului. Se
presupune ca celulele organismului uman nu asimileaza în aceeasi proportie
calciu din hrana cum asimileaza din sucul de gulii.
Sucul de gulii
se va extrage din planta întreaga adica frunze cu tot cu radacina.
118.
Suc de laptuca romana (salata)
Acest suc are
o compozitie chimica diferita de laptuca obisnuita, în special prin continutul
mare de potasiu, care este in proportie cu 60%, mai mare decat cel de sodiu.
Aceasta îl face foarte pretios în cazul cand respectiva proportie este
esentiala, de exemplu în tratarea bolii lui Adison, în care glandele
suprarenale sunt afectate. Un rezultat deosebit de bun s-a obtinut în tratarea bolii
mai sus amintite prin consumarea unei cantitati mai mari de sucuri în
combinatie cu
sucul de laptuca. Se va administra o dieta stricta cu
eliminarea amidonurilor de orice fel, a zaharurilor, carnurilor si vegetalelor
care nu au un continut bogat în potasiu. Se vor introduce în dieta capsunile,
rosiile, smochinele, jirul, mierea si branza.
La sucurile
mentionate mai sus s-a adaugat si sucul de morcov. Se va folosi de asemenea
laptele de oaie. Rezultate bune se obtin si în tratarea afectiunilor intestinului
gros.
119.
Suc de patrunjel
Sucul de
patrunjel este unul din cele mai tari sucuri si trebuie consumat în cantitati
mici, o cantitate mai mare se poate administra numai în amestec cu morcovi,
telina, laptuca, spanac, iar sucul de patrunjel trebuie sa fie într-o cantitate
mica.
Sucul de
patrunjel are proprietati esentiale în metabolismul oxigenului si mentinerea
functionarii normale a glandelor suprarenale si tiroidei. Sucul acesta este un
aliment excelent pentru tratarea cailor genito-urinare, ajutand foarte mult la
tratarea litiazelor biliare si renale. Este eficient în tratamentul bolilor
pentru ochi, dar folosit în cantitati mari poate provoca tulburari ale
sistemului nervos.
Sucul de
patrunjel administrat împreuna cu sucul de morcov si castraveti este de
utilitate mare în tratarea tulburarilor menstruale.
120. Suc de pastarnac
Acest suc
are un continut scazut în calciu si sodiu, dar este bogat în potasiu, fosfor,
siliciu si clor. Datorita continutului scazut de calciu si sodiu este redusa si
valoarea nutritiva, situandu-se în randul sucurilor curative. Este de mare
utilitate în corectarea fragilitatii unghiilor, sistemului bronhopulmonar cat
si pentru cei care sufera de tulburari ale sitemului nervos.
Trebuie
precizat ca se va folosi pastarnacul cultivat in terenuri îngrasate biologic,
cel cultivat în terenuri sarace sau salbatice continand substante nocive.
121. Suc de hrean
Sucul de hrean
este unul din cele mai puternice sucuri si de aceea nu se recomanda folosit ca
atare. Este mai indicat sa se foloseasca hreanul ras, cate 1/2 lingurita, în
adaus cu putina zeama de lamaie sau suc de catina, între mese, de doua ori pe
zi.
Ajuta foarte
mult la dizolvarea mucozitatilor din cavitatile nazale.
De asemenea, folosit sub forma de pasta, nu ataca
rinichii, vezica urinara sau mucoasa tubului digestiv, cu conditia sa nu i se
adauge otet care de altfel ii distruge si valoarea nutritiva. Hreanul este un
bun diuretic. Trebuie sa fie folosit numai proaspat ras. Daca din diverse
motive trebuie sa se rada o cantitate mai mare, atunci se va pune într-un
borcan, bine presat, si se va tine la rece. Hreanul se va consuma numai la
temperatura camerei. Tratamentul cu hrean se va urma mai multe saptamani in
sir.
122. Suc de laptuca
Laptuca are
multe calitati esentiale pentru organismul uman prin continutul bogat in fier
si magneziu. Datorita fierului continut, laptuca ajuta la asimilarea lui de
catre ficat si splina, iar acestea la randul lor îl introduc în compozitia
sangelui. Magneziul ajuta foarte mult la vitalizarea tesutului muscular,
sistemului nervos si al creierlui. Ajuta de asemenea fluiditatii sanguine si a
altor functii fara de care metabolismul nu ar fi normal. Daca la sucul de
laptuca se mai adauga si suc de morcov, spanac, acesta va deveni pentru
organismul uman o sursa de hrana, de corectare a carentei diverselor vitamine
si substante utile. Combinat cu suc de morcov si lucerna ajuta la mentinerea
pilozitatii si acuitatii vizuale. Se utilizeaza de asemenea cu precadere în
tulburarile sistemului respirator, tulburari psihice si este de asemenea un bun
diuretic.
Este
recomandabil ca la prepararea sucului de laptuca, sa se utilizeze frunzele
proaspat recoltate, mai intense la culoare, bogate în clorofila.
Sucul de
laptuca, combinat cu suc de morcov se poate administra si sugarilor cu
rezultate foarte bune.
123. Suc de coacaze negre
Coacazele
negre sunt foarte bogate în vitamina C. Bine coapte se strivesc, se scurg prin
tifon, iar sucul rezultat se prepara ca la retetele anterioare. Se utilizeaza
la diverse preparate ale “bucatariei
fara foc”.
124. Suc de catina alb
Catina,
supranumita „gerovital natural " este un fruct de culoare portocalie cand
este bine copt. Perioada optima de recoltare este între 20 august si 20
septembrie. Sucul obtinut prin strivirea boabelor se pune în sticle de culoare
închisa, deasupra se toarna alcool de un deget, se închid ermetic si se
pastreaza la rece ferite de lumina. Se utilizeaza în „bucataria fara foc"
atat la prepararea unor mancaruri, ciorbe, salate, sosuri, înghetate, etc, cat
si ca adaos la sucuri în tratamentul diferitelor maladii. Sucul de catina este
bogat în vitamine, enzime,substante minerale. Nu este indicat sa se consume
produse în a caror componenta este catina dupa ora 14, deoarece aceasta este si
un puternic excitant.
125. Suc de macese (I)
Din macese se
poate obtine un suc procedandu-se astfel: 100 g macese bine coapte se spala si
se zdrobesc într-un vas de lemn tot cu un pisalog de lemn pentru a nu distruge
vitamina C. Se lasa la macerat la temperatura camerei timp de 12 ore, se
strecoara prin panza deasa, iar la sucul rezultat se adauga 140 g miere. Se
completeaza pana la 1 litru cu apa. Se pastreaza la rece sau se
consuma imediat. Sucul rezultat este un puternic vitaminizant.
126. Suc de macese (II)
Se recolteaza
macesele bine coapte, se pun pe o coala de hartie, la umbra, asezate într-un
singur strat si se lasa sa se înmoaie 14 zile.
Se spala, se maruntesc, se dau prin ciur emailat
turnandu-se din cand în cand cate putina apa rece deasupra. Sucul rezultat se
amesteca cu aspirina (3 tablete la 1 litru), se toarna în sticle, se pune
deasupra putin alcool, se închid sticlele ermetic si se pastreaza la rece. Se
utilizeaza la prepararea diferitelor bauturi, creme, sosuri, etc. preparate
fara foc. Este un suc bogat în vitamine, enzime, substante minerale.
127. Suc de sparanghel
Sparanghelul
proaspat recoltat se da la mixer. Sucul astfel rezultat este bogat în
alcaloidul sparanghina. În combinatie cu suc de morcov se foloseste la tratarea
tulburarilor de functionare a rinichilor precum si în reglarea functionarii
glandelor. Se mai utilizeaza si în combaterea diabetului, anemiei, nefritelor,
etc.
128. Suc de calin
Fructele
de caline se recolteaza dupa ce au fost bine coapte, în a doua jumatate, a
lunii septembrie sau prima jumatate a lunii octombrie.
Se dau la
mixer iar sucul rezultat se amesteca cu 3 tablete de aspirina la 1 l. Se toarna
în sticle, se acopera ermetic si se pastreaza la rece. Acest suc pe langa
efectul de vitaminizare a organismului se poate utiliza si în calmarea
durerilor hepatice, gastrice. Cozile si samburii se pun la uscat iar iarna se folosesc
la ceaiuri împotriva colicilor.
129. Suc de scoruse
Scorusele se
recolteaza cand sunt bine coapte, se separa de cozi si se amesteca cu putina
apa (1 kg. fructe si 300 ml apa). Se strivesc si se strecoara printr-un tifon
dublu. Se lasa apoi la scurs timp de 8 ore dupa care se amesteca cu 3 tablete
de aspirina la litru, bine dizolvata în apa rece. Se pun apoi în sticle, se pun
deasupra cateva picaturi de alcool, se astupa ermetic si se pastreaza la rece.
Acest suc se poate utiliza în calmarea durerilor reumatice.
Rezidurile
ramase de la stors se usuca rapid si se pastreaza în saculet de panza sau în
pungi de hartie pentru a putea prepara în timpul iernii ceaiul antireumatic.
130. Suc de maline
Fructele de
maline, bine coapte, se pun într-un ciur emailat stropindu-se din cand în cand
cu putina apa în timp ce se zdrobesc pentru a se separa mai bine pulpa de
samburi. Cu sucul rezultat se procedeaza ca la retetele anterioare. Se
utilizeaza iarna sub diferite forme.
Semintele
ramase se adauga într-un borcan în care mai sunt coji de fructe si legume
pentru a se obtine un suc de baut în loc de apa.
131. Suc de fructe de dracila
Fructele,
spalate bine, se strivesc si se pun într-un tifon dublu sa se scurga. Cu sucul
ramas se procedeaza ca la rejetele precedente.
Se pastreaza
la loc întunecos, rece si uscat. Se utilizeaza la diferite preparate ale
„bucatariei fara foc”.
132. Suc de mosmoane
Mosmoanele
ajunse la maturitate se îmbiba cu putina apa si se strivesc cu mixerul sau cu
mana. Sucul astfel obtinut se amesteca cu aspirina (3 tablete la 1 litru
zeama), se pune în sticle, se pun deasupra cateva picaturi de alcool, se
acopera si se pastreaza la rece.
Resturile se pun într-un borcan împreuna cu coaja de la
legumele si fructele utilizate, se pune apa si se lasa la macerat cateva zile.
Se obtine astfel un suc bogat în vitamine, enzime, substante minerale, care se
poate utiliza în loc de apa la prepararea diferitelor ciorbe si sosuri în
„bucataria fara foc".
133. Suc de fructe de soc
Fructele de
soc, bine coapte, separate de codite, se dau prin mixer. Sucul astfel obtinut
se amesteca cu aspirina (3 tablete la litru), se pune în sticle, deasupra se
toarna cateva picaturi de alcool, se inchid sticlele ermetic si se pun la rece.
Se utilizeaza în special ca un colorant în „bucataria fara foc".
e de codite, se dau prin mixer. Sucul astfel obtinut se
amesteca cu aspirina (3 tablete la litru), se pune în sticle, deasupra se
toarna cateva picaturi de alcool, se inchid sticlele ermetic si se pun la rece.
Se utilizeaza în special ca un colorant în „bucataria fara foc".
134.Suc de creson
Cresonul
proaspat recoltat se spala si se pune la extras. Sucul rezultat se utilizeaza
cate 60-150 g pe zii amestecat cu apa sau în supe reci. Se poate folosi în
cazul bolnavilor de retentie urinara - 1/2 pahar combinat cu ulei de migdale,
masline, etc, în parti egale.
Pentru
extragerea sucului se va utiliza numai cresonul foarte proaspat, nevatamat si
crescut în ape curate.
135.Suc de lucerna
Lucerna
este o planta bogata în clorofila. Pentru prepararea sucului se aleg frunze si
varfuri proaspete care se spala bine. Se dau la mixer dupa ce se îmbiba cu
putina apa, 250-300 ml la un kg lucerna. Sucul rezultat, fiind prea concentrat,
se utilizeaza în amestec cu, suc de morcovi. Este indicat în tratarea
arteritelor si a bolilor coronariene. Se mai poate utiliza, datorita
continutului bogat de clorofila, în combaterea tulburarilor respiratorii,
infectiilor pulmonare, starilor astmatice, etc.. Sucul de lucerna, combinat cu
sucul de laptuca în parti egale, se utilizeaza în îmbogatirea elementelor
necesare mentinerii si întaririi radacinilor parului. O cura zilnica de 500 ml
suc de lucerna proaspat extras are foarte multe utilitati în mentinerea unui
organism sanatos.
136.Suc de varza
Sucul de
varza, proaspat exrtras si apoi consumat, are efecte benefice asupra bolnavilor
de ulcer duodenal. Totusi acest tip de suc are un dezavantaj - produce gaze.
Daca se va utiliza în acelasi timp si suc de morocov, sucul de varza va capata
si un gust mai placut si îsi va reduce din efectele auxiliare. Este bogat în
substante minerale, sulf si clor. Pentru a evita balonarile este bine sa se
înceapa cu suc de morcov sau spanac timp de 2-3 saptamani, treptat trecandu-se
apoi la sucul de varza. Din amestecul de suc de varza cu morcov se îmbogateste
foarte mult aportul de vitamina C în organism. Sucul de varza se poate utiliza
si în tratamentul eruptiilor de pe piele.
137. Suc de morcov
Acest tip
de suc poate fi consumat în cantitati de cate 500 ml pe zi sau chiar, în cazuri
mai deosebite, de 3-4 litri. Are ca efect principal normalizarea întregului
organism. Este bogat în vitamina A dar nu-i lipsesc si alte substante minerale
sau vitamine. Ajuta foarte mult la asimilarea vitaminelor B, C, E, D, U si K,
stimuleaza pofta de mancare, ajuta la digestie, mentinerea structurii osoase.
Pentru femeile însarcinate în ultimile luni este foarte indicat sa foloseasca
acest fel de suc, acesta ajutandu-le la mentinerea dentitiei într-o stare buna,
la evitarea infectiilor de orice natura la nastere, etc. Sucul de morcov este
un solvent natural al formatiunilor ulceroase si canceroase, antiinfectios,
ajuta la eliminarea din organism a zaharurilor si amidonului, întaritor al
organismului, stimulent al glandelor endocrine, catifeleaza epiderma, mareste,
acuitatea vizuala si împiedica în general îmbolnavirile organului vizual.
Sucul de morcov
este bogat în elemente alcaline: K, Na, Mg, precum si în cantitati mici de
plumb, siliciu, clor.
138. Suc de cirese amare
Fructele,
coapte, bine spalate si cu samburi scosi se vor strivi bine, iar sucul obtinut
amestecat cu aspirina (3 tablete la un litru suc) se pune în sticle iar
deasupra se picura 2-3 picaturi de alcool concentrat. Se pastreaza la rece. Se
utilizeaza cu apa minerala sau sifon.
139. Suc de sfecla rosie
Sucul de
sfecla rosie se administreaza numai proaspat extras. Este unul dintre cele mai
pretioase sucuri, pentru refacerea globulelor rosii, cat si pentru tonifierea
sangelui în general. Nu este indicat sa se consume prea mult suc de sfecla
odata cel mult 500 ml pe zi, altfel da stari de ameteala, voma, greturi, ca
urmare a efectului de epurare rapida a substantelor toxice din ficat.
Pentru a se obtine rezultatele scontate, la început trebuie sa se bea în
combinatie cu alte sucuri - morcov, mere, telina, - marindu-se treptat
cantitatea de suc de sfecla pana devine tolerat în organism.
140. Suc
de morcov, sfecla si castraveti
Combinatia
acestor sucuri este buna pentru tratarea litiazelor biliare si renale -
consecinte ale consumului de zaharuri si amidonoase concentrate. Calciul din
diverse produse nu este asimilat, transformat sau eliminat întotdeauna
integral, de aceea se depune în organism sub diferite forme, creand greutati si
uneori chiar boli grave. Cu ajutorul acestor combinati de sucuri, organismul
este mult ajutat în îndepartarea plusului de calciu evitand astfel
îmbolnavirile.
141. Suc de lamaie
Sucul de
lamaie se foloseste în general pentru a îndeparta gustul unor sucuri mai greu
de folosit, dar si pentru contintul lui bogat în vitamina C. Combinatia dintre
sucul de lamîie, morcov, sfecla si castraveti ajuta la curatirea ficatului,
vezicii biliare, rinichilor si în general a organismului de toxinele acumulate.
Este indicat sa se renunte, în perioada folosirii acestei combinatii de sucuri,
la zaharuri, amidon si carne.
142.
Suc de varza de Bruxelles
Sucul de
varza de Bruxelles, combinat cu sucul de morcov, fasole verde si laptuca ajuta
la regenerarea pancreasului si a functiilor sale. Este foarte indicat sa fie
consumat de diabetici facandu -se în acelasi timp si spalaturi ale colonului.
143. Suc de telina (radacina)
Valoarea
principala a telinii crude consta în procentul ridicat de sodiu organic pe care
îl contine ceea ce face ca în solutie sa fie stabilizat si procentul de calciu.
Datorita, acestui fapt, sucul de telina este de mare valoare si utilitate
pentru persoanele care consuma
zaharuri si amidonoase. Alimentele cu continut mare în
calciu preparate termic duc la transformarea acestuia în calciu anorganic, care
duce la randul lui la o îmbatranire prematura a organismului, dand nastere la
producerea arteritelor, diabetului, hemoroizilor, litiazelor renale si biliare.
Combinatia dintre sucul de telina si sucul
de morcov ajuta în tratarea afectiunilor sistemului nervos. Telina are
de asemenea un continut bogat în fier si magneziu. Împreuna cu calciu si celelalte elemente componente,
sucul de telina ajuta în procesul de fluidizare a sangelui, împiedicand
totodata producerea unor boli ca: astenie, reumatism, hemoragii.
144. Suc de telina (frunze)
Sucul extras
din frunzele verzi, proaspat recoltate este foarte alcalin si deci poate fi
utilizat de bolnavii diabetici, boli ale tubului digestiv, etc.
145. Suc de mere
Sucul de
mere este unul dintre cele mai apreciate sucuri de catre toate persoanele si de
toate gusturile. Este un tonic muscular si al
sistemului nervos, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiseptic,
depurativ, etc. De asemenea combinat cu celelalte sucuri mai putin placute la
gust le da acestora o aroma deosebita facandu-le usor de ingerat.
146. Suc de castraveti
Castravetele, fiind un excelent diuretic, are printre altele si un rol
pozitiv în tratarea altor afectiuni ale organismului.
Sucul de
castravete amestecat cu suc de morcov, laptuca si spanac ajuta la cresterea
parului si tratarea reumatismului. În adaos cu suc de sfecla ajuta la
primenirea sangelui. Poate fi de asemenea folosit în afectiuni ale dintilor,
gingiilor, unghiilor, etc.
147. Suc de orz verde
Tulpinile de
orz verde, ajunse la înaltimea de 20-30 cm, se recolteaza fara radacina, se
spala, se taie fin, se îmbiba cu putina apa, apoi se mojareaza pana devin o
pasta fina. Se introduce în mixer. Sucul astfel obtinut din orz verde contine
cele mai valoroase elemente necesare organismului. De asemenea, poate fi
folosit si ca medicament in tratarea unor afectiuni ca de exemplu: anemie,
afectiuni oculare, gastrita, ulcer, colite, ciroze, infarct miocardic, diabet,
astm bronsic.
Orzul verde,
ca planta cu efecte remarcabile asupra organismului, în special sub forma de
suc verde, este descoperit de Dr. Yoshihide-Hagiware, doctor în medicina,
absolvent al Universitatii Kumamote din Japonia. Eficienta sucului din plante
tinere de orz verde în terapia bolilor si întretinerea starii de sanatate este
rezultatul a 13 ani de cercetari intense privind nutritia omului,
în vederea obtinerii unei noi surse de substante necesare
întretinerii sanatatii, restabilirea organelor bolnave cat si pentru împiedicarea
îmbatranirii celulelor. Prin compozitia sa, orzul verde este un aliment
valoros, asigurand organismului enziniele, vitaminele, substantele minerale
precum si alte elemente nutritive esentiale. Se poate dizolva 1 lingurita
pulbere orz verde atat în suc cat si în 150-200 ml apa calduta. Sucul se va bea
cu înghitituri mici, rare, înainte cu 25-30 minute de masa. Acest tip de suc se
poate extrage în conditii mai mari si pastra în sticle la loc rece. Înainte de
a fi baut se pune la temperatura camerei.
Sucul de orz
verde se poate consuma preventiv. Pentru aceasta se bea de 1-2 ori pe zi cate o
ceasca de 50 ml suc proaspat, combinat cu 150 ml suc de mere sau apa.
Comparativ cu alte plante, orzul verde contine: -de peste 250 ori mai multa
vitamina A decat salata; -de peste 25 ori mai mult potasiu decat o banana; -de
peste 11 ori mai mult
calciu decat în lapte; -de peste 11 ori mai mult fier
decat o telina: -de peste 7 ori mai multa vitamina C decat portocala, -de peste
10 ori mai multa vitamina B1 decat în spanac; -de peste 23 ori mai multa
biotina (factor din grapul vitaminelor B) decat în lapte. Consumand zilnic suc
de orz verde, bolnavii constata în scurt timp un efect remarcabil de benefic în
ceea ce priveste energia si vitalitatea organismului lor.
148. Suc de spanac
Este cel mai
important aliment pentru întregul traiect digestiv (stomac, duoden, intestin
subtire si gros) si este consumat ca atare din timpuri stravechi. Spanacul crud
este cel mai bun mijloc natural pentru curatirea si regenerarea traiectului
digestiv.
Consumat în
cantitate de 1/2 litri pe zi a vindecat adesea cele mai grave constipatii în
cateva zile sau saptamani. Folosirea purgativelor sau laxativelor chimicale
duce la inactivitatea cronica a tesuturilor, muschilor si nervilor intestinali.
Folosirea purgativelor saline, are un efect diferit. Solutia salina trecand
prin intestine extrage mari cantitati de limfa acida, alimentare si toxice din
lichidul limfatic.
Acest lichid trebuie înlocuit în corp prin solutii
alcaline organice care sa suplineasca lipsa de apa în organism si sa alcalinizeze
astfel toxinele care raman in intestine, ele fiind absorbite in circuitele limfatice, agravand starea care s-a încercat
a fi remediata. Aceste metode de curatire a intestinului au numai un efect
trecator si nu ajuta la regenerarea tesuturilor slabite ale muschilor si
nervilor.
Sucul de
spanac însa, pe langa actiunea de purgatie, ajuta si la vindecarea întregului
traiect intestinal. Actiunea sa fiind pe cale naturala, nu se manifesta numaidecat,
ci uneori dupa 6 saptamani pana la 2 luni de la folosirea lui. Este esential ca
intestinele sa fie curatate de cel putin o data pe zi însa în mod normal ar
trebui 2-3 scaune pe zi. De aceea în timpul tratamentului se va folosi un
laxativ care s-a constatat a fi mai eficace, reducand treptat doza pana ce
intestinele au revenit la normal ca urmare a sucului. Alt efect valoros al
spanacului este asupra dintilor si gingiilor, în prevenirea pioreii (infectie a
gingiilor). Aceasta este o forma usoara de scorbut care rezulta din lipsa
anumitor elemente care se gasesc în special în sucul combinat de morcov si
spanac.
Sangerarea
gingiei si degenerarea pulpei dentare este o boala raspandita din cauza
alimentatiei cu cereale, zahar si alte elemente nepotrivite. Alte boli, ca
ulcerul duodenal, anemia pernicioasa, convulsiile, degenerarea nervilor,
deficientei glandeler suprarenale si tiroidei, nefritele, abcesele,
furuncurile, umflarea membrelor, artritele, tendinte de hemoragie, lipsa de
vigoare, durerile reumatice, defectele de functionare ale inimii, hipo si
hipertensiunea, tulburarii ale vederii si dureri de cap inclusiv cele cu
caracter de migrena se datoresc în special acumularii resturilor de tot felul
în intestinul gros si lipsei unor elemente care se afla în morcov si spanac.
Continutul mare de acid oxalic din spanac este cauza actiunii laxative. Acesta
este un aliment deosebit de important pentru activitatea intestinelor.
149. Suc de paortocale
Acest
suc contine 50 mg de vitamina C la 100 ml (în medie sa ne amintim ca nevoile
unui copil de vitamina C depasesc 50 mg pe zi).
Sucul trebuie
consumat imediat ce a fost extras, deoarece se deterioreaza repede. Se beau 2-3
pahare pe zi înaintea meselor principale cu 30 minute. Sugarilor alimentati
artificial li se administreaza 1-3 lingurite zilnic.
150. Suc de prune
Acest suc
ajuta în astenie, anemie, surmenaj, guta, reumatism, ateroscleroza,
constipatie, intoxicatie alimentara s.a.m.d. Se bea cate un pahar (3 pahare pe
zi) înaintea meselor principale.
151. Suc de spanac cu creson
Se prepara
în cantitati egale de spanac si creson (foarte proaspete).
Sucul proaspat extras se bea în fiecare dimineata pe
nemancate cate un pahar. Ajuta foarte mult în depresiunile fizice si nervoase.
152.
Suc de varza rosie cu miere
Sucul
proaspat extras la mixer se amesteca cu putina miere (dupa gust), se încalzeste
pe baia de apa numai pana la 38 de grade. Se iau 3-4 linguri pe zi puse în ceai
pectoral. Ajuta contra guturaiului si a laringitelor.
153.
Suc de varza murata (moare)
Se foloseste
zeama verzei murate; 3 pahare pe zi (îndoita cu apa putin încalzita pana la 38
grade) contra constipatiei. Elimina totul din intestinul gros.
154.
Suc de asmatuchi
Sucul
proaspat extras din frunze proaspete de asmatuchi, se ia de trei ori pe zi
(60-80 ml). Ajuta la hidroptizie. Acelasi suc pus cate doua picaturi în fiecare
ochi, de trei ori pe zi, se recomanda contra oftalmiilor tenace.
155.
Suc de aloe.
Sucul
proaspat extras la mixer, este un tonic general, stimuleaza pofta de mancare,
este laxativ si dezinfectant, cicatrizant pentru rani, ulceratii, eczeme, etc.
Se ia de cate trei ori pe zi cate o lingura pusa în 100 ml de apa, suc de
tarata sau suc de plante macerat la rece.
156.
Suc de busuioc
Se pun 5-6
lingurite de planta bine maruntita cu un litru apa rece si se lasa la macerat
6-8 ore (de cu seara). Se bea cate un pahar la 30 minute dupa mesele
principale. Ajuta mult la eliminarea gazelor intestinale.
157. Suc de dovleac
Sucul
proaspat extras din dovleac luat cate un pahar în fiecare dimineata pe stomacul
gol este cel mai bun laxativ pentru organism.
158. Suc de caise Ajuta la
astenia fizica si intelectuala (stari depresive), anemie, insomnie, inapetenta,
convalescente, diaree si constipatii. Este recomandat copiilor, adolescentilor
si batranilor. Se iau 3 pahare de suc pe zi extras din fructul proaspat, foarte
copt.
159.
Suc de cartofi
Cartofii,
bine spalati cu o periuta sau o carpa aspra, se dau la extractor (cruzi) cu tot
cu coaja care contine mult potasiu. Se bea cate o jumatate de pahar de patru ori
pe zi, timp de 31 zile. Este indicat în ulcere gastroduodenale si diabet. Daca
e greu de suportat, i se poate adauga putin suc de morcovi, cateva picaturi suc
de catina sau suc de lamîie. Se ia cate o jumatate, de pahar o data sau de doua
ori pe zi în obezitate, litiaza biliara,
constipatie, hemoroizi, scorbut etc.
160.
Suc de coacaze aurii
Este
recomandat în demineralizare, constipatie, reumatism, guta, inflamatii digestive
si urinare, afectiuni febrile si altele. Se ia 100-300 ml pe zi, de doua sau
trei ori dintre care odata dimineata, pe nemancate, curat sau diluat cu apa.
161. Suc de coacaze rosii
Sucul extras
la mixer din fructele bine coapte, ajuta în dispepsii (insuficienta sucului
gastric), constipatie, artrite, reumatism, guta, litiaza urinara, afectiuni
febrile, picingini, insuficienta si congestie hepatica, inflamatii digestive si
urinare s.a.m.d. Se consuma numai proaspat extras, pur sau diluat cu apa:
100-500 ml pe zi de trei sau
patru ori.
162. Suc energetic cu nuci
Se extrage la
mixer un pahar de suc (din fructe dupa dorinta sau anotimp) în care se adauga o
lingurita sau doua miez de nuci rasnite sau taiate cu cutitul si putina miere
(dupa gust). Da multa energie.
163.Suc
energetic cu tarata
Se prepara ca
la reteta precedenta, nucile fiind înlocuite cu tarîta de grîu.
164.
Suc din sfecla de zahar
Se foloseste la îndulcirea cremelor si alte
preparate ale „bucatariei fara foc''.
165.
Suc de tarata de grîu
Se pun tarîte
de grîu proaspete într-un borcan cam pe un sfert apoi se completeaza cu apa
rece, se amesteca bine, se acopera si se lasa sa stea la macerat 8-10 ore în
loc întunecos, dupa care se strecoara si
se foloseste în aceeasi zi, la diferite preparate culinare, sau se pot lua 3
pahare pe zi fiind foarte bogate în enzime,vitamine si minerale.
Pentru o mai buna valorificare a tarîtelor, se poate pune
din nou apa peste ele, se amesteca si se
lasa sa macereze 8-10 ore apoi se strecoara. Este un suc ceva mai slab ca
primul, dar destul de bun de consumat.
166. Suc de fragute.
Fragutele
contin numeroase minerale, substante proteine, zahar, celuloza si grasimi,
materie uleioasa, acid salicilic, vitaminele B, C (60-80, la 100 g fragute), E,
K. Zaharul, sub forma de levuloza, face din fragute un fruct permis celor ce
sufera de diabet fragutele sunt indicate în astenie, demineralizare
(tuberculoza), artrite, reumatism, guta, litiaza urinara, arteroscleroza
plethora, hipertensiune, autointoxicare,
constipatie, hepatism, litiaza biliara, etc. Fragutele trebuie consumate ca
aperitiv, la fel si sucul proaspat
extras.
In timpul
sezonului e bine sa se consume 250-500 g zilnic. Pentru sterilizarea fragutelor
este de ajuns (dupa ce au fost spalate) sa le tinem in vin rosu timp de o ora.
Vinul se poate consuma (dupa ce a fost scurs din fructe) fara nici o primejdie.
Sucul ca si fragutele nu se recomanda în dermatoze (poate provoca urticarie).
Se iau trei pahare pe zi înaintea mesei.
167.
Suc de grep
Contine multe
minerale, vitamine, enzime, alcooluri, pectina, acid citric s.a. Calorii: 43 la
100 ml.. Este indicat în anorexie, oboseala, dispepsie, intoxicatii, pletora,
artritism, insuficienta biliara, frigiditate capilara, afectiuni febrile,
pulmonare, s.a:m.d.
Se iau trei pahare pe zi înainte de mese (asa cum este
sau îndulcit cu foarte putina miere).
168.
Suc de dude
Dudele contin
glucoza, zahar invertit, materii albuminoide cenusii, materii insolubile,
tanin, acid succinic, vitaminele A, C si alte substante.
Se recomanda
în astenie, diateza hemoragica, constipatie, enterita, afectiuni pulmonare, în
caz extern: în anghine, stomatite, afte. Sucul fructului extras înainte de
completa maturare, contine în
jur de 25 g de acid citric la litru. Se utilizeaza
adaugat în sirop astrigent pentru gargare contra anghinelor, stomatitelor si
aftelor.
169.
Suc de zmeura
Zmeura
contine mai multe feluri de substante, printre care materii extractive,
zaharuri, acizi: citric, malic, salicilic; frarina, vitamina C. Zaharul din ea,
levuloza, face ca zmeura sa poata fi consumata si de diabetici. Se indica în
astenie, greutate gastrointestinala, dispepsii, dermatoze, reumatism, guta,
constipatie, insuficienta transpiratiei, afectiuni febrile, s.a.m.d. Sucul de
zmeura se poate consuma simplu sau în amestec cu cel de coacaze negre care se
poate îndoi cu apa (trei pahare pe zi înaintea meselor principale cu 30
minute).
170.
Suc de mure
Fructul
murului salbatec (mura) este cat se poate de valoros pentru sanatate. Contine:
zahar, pectina, acizi, izocitric, malic, monoglucida cianina;vitaminele A, C,
materii grase, saruri, ulei esential (bactericid).
Este indicat
în diaree, meno-metroragii, afectiuni pulmonare, angine, etc.
Siropul
extras se consuma îndoit cu apa, de trei ori pe zi inaintea meselor principale
cu 30 de minute.
171. Suc de napi
Napii contin
numeroase saruri minerale, apoi esenta sulfoazotata, iod, arsenic, zaharuri,
vitaminele A, B, C, etc. Este indicat în oboseala generala, litiaza renala,
guta, cistite, bronsite, enterite, tuse, angine, obezitate, eczema, acnee.
Sucul extras din napi se consuma imediat (trei pahare pe zi înainte de mese).
Siropul în general (ca si sucul din el) se recomanda la toate varstele:
tinerilor, batranilor, sedentarilor ca si sportivilor, fiind atat de bogat în
minerale.
172. Suc de pere
Contine:
apa, zahar (sub forma de levuloza), alti hidrati de carbon, acizi, albumine,
celuloza, cenusi, pectina, tanin, si multe altele, apoi vitaminele A, B1, B2,
PP, C. Este indicat în reumatisme, guta, artrite, surmenaj, sarcina, anemie,
tuberculoza, diaree, s.a. Se iau 2-3 pahare pe zi înainte de mese cu 30 de
minute.
17 3. Suc de mandarine
Sucul ei
este comparabil cu al portocalei, dar contine ceva mai putine minerale. Este
considerat un sedativ al sitemului nervos, datorita continutului în brom.
174. Suc
de mere si pere padurete
Fructele din
flora spontana (mere, pere) care cresc la poalele padurilor în bataia sorelui,
sunt foarte bogate în minerale, enzime, vitamine. Sunt recoltate în cursul
lunii octombrie (cele de toamna), apoi sunt zdrobite si transformate în suc
care este racoritor si diuretic.
Se consuma trei pahare pe zi înaintea meselor, ca atare
sau îndoit cu apa.
175. Suc de andive
Andiva este o
leguma asemanatoare, în esenta, laptucii, cunoscuta si sub numele de cicoare de
iarna. Varietatile cultivate iarna, cu frunzele albicioase si lungi, sunt
deosebit de bogate în clorofila si substante minerale indispensabile vietii
noastre. Andiva. este înrudita cu papadia si contine substante asemanatoare.
Contine însa si o serii de elemente hranitoare necesare permanent ochilor.
Sucul de andive în amestec cu suc de morcov, de telina si patrunjel este foarte
eficient pentru corectarea vederii. Un asemenea amestc de 0.5-1 litru consumat
zilnic ( împartit în trei ) a corectat adesea defecte de vedere în numai 5-6 luni.
Andiva este una dintre cele mai bogate surse de vitamina A dintre legume. Sucul
din amestec (notat mai sus) ajuta în anemie, tulburari functionale, în
tulburarile ficatului si ale cailor biliare.
176. Suc de usturoi
Usturoiul
este bogat în uleiuri purificatoare asupra organismului; stimuland, secretia
gastrica. Contine glucozid sulfurat, ulei volatil, amestec de sulfura si oxid
de alil aproape în stare pura, sulf, iod, siliciu, fecula... dau principii
antibiotice (alicina si garlicina, alistatin I si II ) cu actiune puternica
asupra stafilococului ... Este indicat în tratamentul bolilor infectioase
(epidemii gripale, tifoida, difterie), diareii, dezinterii, afectiuni pulmonare
si ale inimii, astm si efizem, tuse
convulsiva, varice, hemoroizi, litiaza urinara, blenoragie, lipsa poftei
de mancare, paraziti intestinali, prevenirea cancerului si multe altele. Sub
forma de suc se amesteca o lingura într-o cescuta de apa, de 3 ori pe zi
înaintea meselor.
177.Suc de praz
Se obtine un
suc mai slab dar ajuta în aceleasi afectiuni ca si cel de usturoi. La fel si
sucul de ceapa.
178.
Suc de ardei verde gras
Contine o mare
cantitate de siliciu, element foarte necesar unghiilor, parului, canalelor
lacrimale si glandelor sebacee. Se ia 250 ml în amestec cu 500 ml suc de
morcov. Ajuta la curatarea pielii de petele închise la culoare, în special cand
este însotit si de spalaturi ale intestinului gros prin clisme. Cei care sufera
de gaze în intestin sau de colici, crampe, îi ajuta mult combinatia celor doua
sucuri plus suc de spanac (250 ml suc de ardei, 500 ml suc de morcovi, 500 ml
suc de spanac ) împartit în trei si baut cu înghitituri mici, înaintea celor
trei mese cu 30 minute.
179.Suc de ridichi negre
Se extrage
din ridichi bine spalate, maruntite puse în extractor cu tot cu frunze. Contine
rafanol (esenta sulfurizata); vitaminele B, C.
Este indicat
în litiaza biliara si urinara, colicistite, dispepsii, insuficienta hepatica,
afectiuni pulmonare, bronsite cronice, astm, tuse convulsiva, guta, reumatism,
artrite cronice, rahitism, alergii, scorbut, sub forma de suc 20-50 g pe zi,
(100-400 ml) în cazurile de litiaza biliara. Fiind foarte tare, se ia numai în combinatie
cu suc de morcovi; elemente combinate ale acestor doua sucuri ajuta la
refacerea, mucoaselor din organism. Este mai eficient daca se administreaza la
o ora dupa ce s-a luat sucul de hrean. Are efectul de a linisti, a vindeca
mucoasele si a elimina mucusul dizolvat de hrean.
Folosind acest suc, operatiile chirurgicale de boli ale
sinusurilor pot fi evitate.
180. Suc de ridiche roza
Se da în
extractor cu tot cu frunze. Contine enzime, vitaminele B, C, P, rafanol, iod,
magneziu, sulf. Se indica în inapetenta, scorbut, rahitism, demineralizare,
fermentatii intestinale, hepatism, icter, litiaza biliara, artrita, reumatism,
afectiuni pulmonare (bronsite astm). Se bea 100-400 ml. zilnic, împartit în 3,
înaintea meselor principale cu 30 de minute.
181 . Suc de macris
Contine
clorofila, vitamina C, oxilati, fosfati, fier. Este racoritor, revitalizant,
aperitiv, digestiv, depurativ, diuretic, antiscorbutic, laxativ, etc. Sucul
obtinut se foloseste la acrit ciorbele si sosurile în „bucataria fara
foc".
182. Suc de revent (rubarbara)
Este
cunoscut în China de milenii (atat ca aliment cat si ca medicament), unde se
foloseste cu mult succes în tratamentul a 35 de boli. (Se apreciaza ca în
întreaga lume exista aproximativ 60 soiuri de aceste plante). Este indicat în
temperaturi ridicate, în bolile aparatului digestiv, în unele afectiuni ale
sistemului imunitar, anemie, constipatie, parazitoze intestinale, diareii
cronice, dizenterii cronice. Este contraindicat în hiperclorhidrie, hemoroizi,
guta, litiaza oxalica. Sucul extras din tije se foloseste la acrit diferite
preparate în „bucataria fara foc".
183. Suc de rodie
Rodia
contine apa, materii azotate, materii grase, materii zaharoase, materii
extractive, celuloza, cenusi, taninuri, elemente amare.
Este indicat
în astenie, tenie, dizenterii. Se consuma amestecat cu apa distilata, în parti
egale, iar simplu, amestecat cu putina miere, picurat în nari, pare sa franeze
dezvoltarea polipilor.
184.Suc de agurida
Strugurii
cand sunt aproape copti (dar înca acri) se dau la extractor. Sucul obtinut se
poate consuma ca racoritor amestecat cu apa distilata dupa gust, dar este de
mult folos pentru acrit diferite preparate ale „bucatariei fara foc". Este
un bun înlocuitor al otetului, are însusiri diuretice marcante, combate
obezitatea, este reconfortant.
185.Suc de corcoduse
Corcodusele
ajunse la maturitate sunt acrisoare. Sucul extras din ele poate fi consumat
amestecat cu apa distilata dupa gust, ca racoritor si diuretic dar si pentru
acrit ciorbele sau alte preparate ale „bucatariei fara foc”.
186.Suc de papadie
Este unul din
cele mai pretioase tonice. Folosit în combaterea hiperaciditati, el ajuta la
reglarea alcalinitatii organismului. Este în acelasi timp deosebit de bogat în
K, Ca, si Na si este cel mai bogat în Mg si Fe. Magneziul este un aliment
esential pentru soliditatea sistemului osos si previne fragilizarea oaselor. O
cantiate corespunzatoare de Mg si Ca organic vitalizat în hrana, în timpul
sarcinii, previne pierderea sau deteriorarea dintilor mamei si da tarie oaselor
copilului. Magneziu în combinatie potrivita cu Ca, Fe si S, este esential
pentru sange, este un constituant al tesuturilor, plamanilor si sistemului
osos. Toate preparatele cu magneziu, produse sub forma de praf sau lapte pot da
unele rezultate bune imediate. Sucul crud de papadie, obtinut din frunze si
radacini, combinat cu suc din fruuze de gulie, ajuta la vindecarea bolilor de
oase, a coloanei vertebrale, da tarie dintilor si previne cariile dentare.
187.
Suc de urzici
Este unul din
cele mai puternice vitaminizante. Bogat în clorofila.
Sucul se ia cate un pahar îndoit cu suc de morcovi, de
trei ori pe zi înaintea meselor principale cu 30 minute.
188.
Suc de struguri (must)
Acest suc
mai este supranumit si „lapte vegetal". Contine numeroase substante
necesare organismului. Are o valoare calorica importanta: peste 900 calorii la 1
kg struguri. Este indicat în numeroase boli ca: anemie, convalescente,
demineralizare, sarcina, surmenaj, astenie, sporturi de rezistenta, stari
acute, febrile, congestia ficatului si a splinei, tulburari ale hipertensiunii,
constipatie, enterita, dermatoze, s.a.m.d.
Se face cura cu suc începand cu 700 ml pana la 1400 ml, zilnic împartit
în trei parti.
189. Suc
de rosii cu lapte, oua si ceapa (1)
Ingrediente: 200 ml suc de rosii, 200 ml
lapte crud, 20 ml suc de lamîie, 10 ml suc de ceapa, 2 galbenusuri crude, un
varf de cutit pulbere de maghiran.
Se amesteca
bine sucurile, fie manual sau mecanic cu galbenusurile care au fost batute
separat. Se serveste rece cu paiul sau în pahar.
190. Suc
de rosii cu lapte, oua si ceapa (II)
Se prepara ca
reteta precedenta numai ca sucul de lamîie se înlocuieste cu suc de catina.
191.
Suc de rosii cu oua si verdeata
Ingrediente: 200 ml suc de rosii, 150 ml
smîntîna, 20 g marar verde, 10 g miere, 4 galbenusuri, 20 g patrunjel frunze,
un varf de cutit pulbere de cimbrisor.
Se freaca
galbenusurile cu smîntîna pana se obtine o pasta spumoasa, fina, în care se
adauga sucul de rosii, apoi toate celelalte ingrediente (verdeturi taiate fin).
Se serveste rece.
192.
Suc de sfecla cu hrean si morcovi
Ingrediente: 100 ml suc de sfecla rosie, 50
ml suc de hrean, 200 ml sifon, 100 ml suc de morcovi, 20 ml suc de lamîie sau
de catina, 60 g frisca, 15 g miere.
Se amesteca
bine toate ingredientele cu sifonul, se pune în, pahare iar deasupra frisca. Se
serveste rece.
193.
Suc de sfecla cu rosii si castraveti
Ingrediente: 100 ml suc de rosii, 50 ml
suc de castraveti, 80 g frisca, 200 ml suc de sfecla rosie, 20 ml suc de ceapa,
5 ml suc de, lamîie sau de catina, 20 g marar verde, putina pulbere de
rozmarin sau piper.
Toate
sucurile se amesteca bine cu mararul taiat fin si piperul. Se lasa la rece,
apoi se serveste cu frisca deasupra.
194.
Suc de morcovi cu telina si mere
Ingrediente: 300 ml suc de morcovi, 100
ml suc de mere, 100 ml suc de telina, 30 ml suc de ceapa, 10 g miere.
Se amesteca
bine sucurile cu mierea. Se serveste cu cuburi de ghiata.
195.
Suc de fructe cu morcovi
Ingrediente: 200 ml suc de mere, 200 ml
suc de morcovi, 150 ml suc de portocale, 150 ml suc de grepfuit, 100 g frisca.
Se amesteca
bine toate cele patru feluri de sucuri si se servesc rece cu frisca deasupra.
196. Suc
de telina cu iaurt si rosii
Ingrediente: 100 ml suc de telina, 150 g
iaurt, 150 ml suc de rosii, 50 g cascaval ras.
Se amesteca
bine toate ingredientele, apoi se lasa o ora la rece.
197. Suc
de ridichi cu rosii si branza
Ingrediente: 150 ml suc de ridichi, 150
ml suc de rosii, 50 g branza telemea, 1 g pulbere de negrilica.
Se amesteca
cele doua sucuri apoi se adauga telemeaua rasa si pulberea de negrilica. Se
serveste rece.
198.
Suc de rosii cu telina
Ingrediente: 300 ml suc de rosii, 100 ml
suc de telina, 30 ml suc de patrunjel, 30 ml suc de pastarnac, 10 ml suc de
ceapa, 15 g miere, 5 g suc de lamîie sau de catina, 1 g pulbere de rozmarin.
Se amesteca
sucurile apoi se adauga pulberea aromata de rozmarin. Se da la rece si se
serveste cu cuburi de ghiata puse în pahare.
199.Suc
de morcovi cu rosii
Ingrediente: 200 ml suc de rosii, 200
ml suc de morcovi, 100 g frisca, 300 g miere, 1 g pulbere de maghiran.
Se amesteca
sucurile cu mierea apoi se da la rece. Se serveste cu cuburi de ghiata în
pahare si frisca pe deasupra.
200.
Suc de ridichi cu lapte si branza
Ingrediente: 150 ml suc de ridichi, 250
ml lapte batut, 50 g brînza telemea, 1 g pulbere de negrilica.
Se amesteca
bine sucul de ridichi cu laptele batut apoi se adauga branza rasa.
201. Suc
de varza rosie cu rosii si mere
Ingrediente: 100 ml de varza rosie, 100
ml suc de rosii, 100 ml suc de mere, 25 ml suc de ceapa, un galbenus, 1 g
pulbere de piper.
Se bate bine
galbenusul apoi se amesteca cu sucurile si piperul.
202. Suc
de ceapa, rosii si telina
Ingrediente: 100 ml suc de ceapa, 100 ml
suc de telina, 100 ml suc de rosii, 5 ml ulei, 1 g pulbere de fenicul.
Se amesteca
bine sucurile, feniculul de floarea soarelui si se da la rece. Se serveste cu
cuburi de ghiata în pahare.
203. Suc
de spanac, urzici, hrean si brînza
Ingrediente: 200 ml suc de spanac, 150 ml
suc de urzici, 50 ml suc de hrean, 50 g brînza de oi, 1 g negrilica, 150 ml suc
de salata (laptuca).
Se amesteca
bine toate sucurile cu brînza rasa si pulberea de negrilica. Se pune în pahare
si se da la rece.
204.
Suc de lucerna, spanac, urzici si salata
Ingrediente: 200 ml suc de spanac, 200 ml
suc de salata, 100 ml suc de urzici, 50 ml suc de hrean, 75 g cas de oaie, 2 g
pulbere de negrilica.
Se amesteca
bine toate sucurile cu negrilica, se pune în pahare, iar deasupra se pune brînza
rasa. Se da la rece.
205. Suc
de varza rosie cu ceapa si mere
Ingrediente: 200 ml suc de varza rosie,
200 ml suc de mere, 50 ml suc de
ceapa, 50 ml vin negru, 15 ml ulei, 1 g
pulbere cimbru sau piper.
Se amesteca
bine sucurile cu cimbru, vinul, si uleiul de floarea soarelui. Se serveste
rece.
206.
Suc de castraveti cu Kefir
Ingrediente: 200 ml suc de castraveti, 200
ml Kefir, 50 ml suc de ceapa, 50 ml suc de rosii, 20 g marar verde.
Se amesteca
sucurile de legume cu Kefirul si mararul taiat fin. Se da la rece.
207. Suc
de ceapa cu morcovi si rosii
Ingrediente: 100 ml suc de ceapa, 100 ml
suc de rosii, 100 ml suc de morcovi, 25 ml suc de hrean, 1 g pulbere de
cimbrisor.
Se amesteca sucuriie cu cimbrisorul si se
da la rece. Se serveste din pahar cu gheata.
208.
Suc de orz verde cu mere
Ingrediente: 50 ml de orz verde, 150 ml suc
de mere.
Se amesteca
sucurile, se pune în pahar la rece si se bea cu paiul.
209.
Suc de varza cu gutui si lapte
Ingrediente: 150 ml suc de varza, 200
ml lapte crud, 50 ml suc de gutui, 1 g pulbere de maghiran.
Se amesteca
sucurile cu laptele si maghiranul si se consuma imediat ce a fost preparat.
210. Suc
de ceapa cu lapte, rosii si brînza
Ingrediente: 100 ml suc de ceapa, 100 ml suc
de rosii, 100 ml lapte crud, 50 ml suc de morcovi, 50 g branza de oi, 1 g
pulbere de negrilica.
Se amesteca
sucurile cu laptele, pulberea de negrilica si brînza de oi. Se serveste rece.
211 .
Suc de castraveti cu morcovi
Ingrediente: 200 ml suc de castraveti, 200 ml
suc de morcovi, 20 ml suc de lamîie sau catina, 5 ml suc de usturoi, 20 g marar
verde, 30 g frisca, 1g pulbere de piper.
Se
amesteca sucurile cu piper si cu mararul taiat fin. Se da la rece si se
serveste pus în pahare cu frisca pe deasupra.
212. Suc de rosii cu lapte batut
Ingrediente: 200 ml suc de rosii, 300 ml
lapte batut sau iaurt, 40 g frisca, 4 galbenusuri crude, 1 g pulbere de
busuioc.
Se bat
bine galbenusurile, se amesteca cu sucul de rosii, laptele batut, pulberea de
busuioc. Se da putin la rece, apoi se serveste pus în pahare cu frisca pe
deasupra.
213. Suc
de morcovi cu varza, rosii si ridichi
Ingrediente: 200 ml suc de morcovi,
50 ml suc de varza, 100 ml suc de rosii, 30 ml suc de ridichi, 1 g pulbere de
cimbrisor.
Se amesteca
bine sucurile cu pulberea aromata si se da la rece. Se serveste cu cuburi de
ghiata puse în pahare.
214. Suc de
hrean, varza ridichi, telina si rosii
Ingrediente: 50 ml suc de hrean, 150 ml
suc de telina, 100 ml suc de varza rosie, 150 ml suc de rosii, 1 g plbere de
fenicul.
Se amesteca
sucurile cu ingredientele. Se serveste rece.
215.
Suc de rosii cu branza
200 ml suc de
rosii, 200 ml lapte, 150 g brînza de oi, 10 ml suc de ceapa.
Se amesteca sucul de rosii cu laptele crud,
pulberea de negrilica si sucul de ceapa. Se pune în pahare, cu brînza rasa
deasupra. Se serveste rece.
216. Suc de
praz cu usturoi, rosii si spanac
Ingrediente: 200 ml suc de praz, 100 ml
suc de rosii, 100 ml suc de morcovi, 100 ml suc de spanac, 50 g de cascaval
ras, 1 g pulbere de negrilica.
Se amesteca
cele patru feluri de suc cu pulberea aromata si cu cascavalul ras. Se serveste
rece pus în pahare.
217. Suc de telina cu morcovi si lapte
Ingrediente: 200 ml suc de morcovi, 100 ml
suc de telina, 200 ml lapte, 1 g pulbere de salvie, 15 g miere.
Se amesteca
sucurile cu mierea si pulberea, apoi laptele crud. Se da la rece si se serveste
cu cuburi de ghiata puse în pahar.
218.
Suc de morcovi cu mere si orz verde
Ingrediente: 200 ml suc de morcovi, 200 ml suc
de mere, 100 ml de orz verde, 1 g pulbere de menta.
Se amesteca
sucurile cu pulberea de menta si se tine o ora la rece. Pus în pahare se bea cu
paiul.
219. Suc de rosii cu lapte
Ingrediente: 200 ml suc de rosii, 300 ml
lapte, 10 g frisca, 4 galbenusuri.
Se
bat bine galbenusurile si se amesteca cu sucul de rosii, laptele nefiert. Se da
la rece. Se serveste în pahare înalte cu frisca deasupra.
220.
Suc de patrunjel cu alcool
Sucul extras
la mixer din frunze proaspete de patrunjel, se amesteca în parti egale cu
alcool de 70 grade. Ajuta mult contra nevralgiilor; aplicat cu degetul pe traseul
nervului, direct pe gingii, pe fata ( nevralgii dentare ). Flaconul se
pastreaza la racoare închis ermetic.
221 .
Suc de pepene galben cu lapte nefiert
Ingrediente: suc de pepene galben, apa
distilata, lapte nefiert, în parti egale.
Se amesteca
agitand bine flaconul. Ajuta la îngrijirea tenului uscat. Se spala fata în
fiecare seara. Flaconul se pastreaza la rece, în loc întunecos si bine astupat.
222.
Suc de ceapa cu rachiu
Cu sucul
proaspat extras se pun comprese pe degeraturi, crapaturi si julituri. Contra
surditatii: se amesteca 30 ml suc de ceapa cu 30 ml rachiu de secara, se
încalzeste la temperatura corpului; se pun 3 sau 4 picaturi în ureche, de trei
ori pe zi dintre, care una la culcare.
223. Suc de rostopasca
Se folosege
numai extern contra negilor. Proaspat extras se tamponeaza negii de 7-8 ori pe
zi pana dispar.
224. Suc de frunze de alun
Suc de frunze
de alun; 60-80 de picaturi se iau contra varicelor si edemelor gambelor.
225.Suc de tataneasa
Tulpinile cu frunze si flori (recoltate înaipte si în
perioada înfloririi), se dau la extractor. Sucul obtinut ajuta în epidermofitie
interdigitala (inflamatii, infectii între degetele de la mîini si de la
picioare).
226.
Suc de lumanarica
Radacinile
de lumanarica (recoltate toamna tarziu sau primavera devreme), bine maruntite,
se mixeaza. Sucul obtinut se foloseste contra intoxicariilor cu ciuperci
otravitoare.
227.
Suc de macris de padure
Se
recolteaza frunzele (înainte si în timpul înfloririi), se dau la extractor.
Sucul obtinut ajuta la boala Parkinson.
228. Suc de vîsc
Frunzele
proaspat recoltate (în octombrie-noiembrie sau martie-aprilie), bine spalate,
se introduc imediat în extractor. Sucul obtinut se foloseste în diabet si în
afectiunile inimii legate de circulatia sîngelui.
229. Suc de urechelnita
Frunza
carnoasa de urechelnita, proaspat recoltata, se pune într-o canita cu apa în
prealabil încalzita. Se lasa 2-3 minute, apoi se preseaza manual sau mecanic.
Sucul obtinut se aplica pe plagi în arsuri sau în urechi în caz de dureri.
230.
Suc de coarne
Se
recolteaza coarnele cand sunt bine coapte (toamna tarziu), se spala, se trec
prin ciur emailat, iar sucul obtinut se foloseste în cazuri de diaree sau
dizenterie.
231.Suc de galbenele
Frunzele,
tulpinile si florile de galbenele se spala si se introduc imediat în extractor.
Sucul obtinut se toarna în sticlute de culoare închisa, se eticheteaza si se
pastreaza la frigider. Se foloseste prin badijonaj în cazuri de prurit intens,
în scabie (rîie). Se utilizeaza cu succes si în cancerul pielii.
232.Suc de vita de vie
Primavara,
cand seva vitei de vie începe sa circule intens prin tulpinile retezate, se
leaga sticluta la capatul ramurei sectionate. Seva colectata, supranumita si
lacrima vitei de vie, ajuta în diferite boli de ochi, sub forma de comprese,
dar se poate folosi si ca adaos în diverse sucuri, siropuri, concentrate de
nectaruri s.a. fiind un puternic vitaminizant.
233.Suc de misteacan alb
Sucul sau seva
mesteacanului alb se recolteaza în a doua jumatate a lunii februarie sau în
prima jumatate a lunii martie, cand seva lui începe sa circule cu mai multa
intensitate. Pentru a nu dauna arborilor, se va recolta din mestecenii aflati
în zona marcata a exploatarilor forestiere. Se dau gauri în tulpini cu
sfredelul pîna se trece de scoarta cu 2-3 cm, în care se fixeza un mic jgheab
din, trestie.
Spre
deosebire de frunze si de muguri, seva din mesteacan nu are actiune diuretica,
dar în schimb ajuta în durerile reumatice, guta, celulita, apoi se poate
folosi, ca si seva vitei de vie, ca adaos la diferite sucuri, siropuri,
concentrate de nectaruri s.a. Fiind un produs natural foarte bogat în enzime,
vitamine, minerale si multe altele, este de un real folos in “bucataria fara
foc”.
234. Suc de coji de legume si zarzavaturi
Legumele si
zarzavaturile înainte de a fi folosite la diferite preparate culinare trebuie
spalate foarte bine, sa nu aiba urme de pamînt sau alte impuritati si numai
dupa aceea se curata de coaja.
Aceste
coji (cartofi, sfecla, ridichi, gulii, apoi frunze de varza, de morcovi,
vîrfuri si codite de fasole verde, teci de fasole si de mazare din care s-au
scos boabele, cotoare de ardei gras, Kapia sau de gogosari) se pun într-un
borcan cu apa rece sa le cuprinda bine, se leaga cu foaie de plastic si se tin
la racoare. Dupa 10-12 ore, acest suc se poate consuma, deoarece în acest
interval de timp apa a extras cea mai mare parte de enzime, vitamine, minerale,
s.a. Iarna se poate pastra pîna la 7 zile, fara sa-si schimbe gustul. E un bun
tonifiant.
Se consuma
ca atare (în loc de apa), sau se foloseste la supe, ciorbe sau la prepararea
unor sucuri sau maioneze de post, toate fara a fi fierte.
235.
Suc din coji de fructe
Pentru
multe preparate culinare, fructele trebuie curatate de coaja.
Unele persoane le curata si numai pentru ca nu le pot mînca
cu tot cu coaja (mere, pere, gutui), dar sunt si unele fructe (cele din tarile
calde, ca: lamîii, portocale, mandarine, grepfruit, banane) care nu se pot
consuma cu tot cu coaja. O gospodina chibzuita, nu arunca aceste coji, ci le
taie bucati potrivite (nu prea marunt), dupa ce au fost, bine spalate, si le
pune cu apa ca la reteta precedenta, iar sucul se foloseste în acelasi scop ca
mai sus. E un bun tonifiant.
236. Suc din plante medicinale
Ingrediente: 1 lingurita fructe (afine)
uscate, 1 lingurita frunze si flori de busuioc, 2 lingurite coada calului, 1
lingurita musetel, 1 lingurita frunze si flori de nalba mare, 1 lingurita
radacina bine maruntita de sapunarita, 1
lingurita frunze si flori de traista ciobanului, 3 lingurite vîsc maruntit, 1
lingurita fructe uscate de catina.
Aceste produse se pun într-un borcan de 4 l, se umple cu apa rece, se
acopera, se înfasoara în hartie de culoare închisa si se lasa la macerat 8-10
ore la temperatura camerei. Se strecoara prin tifon. Se poate consuma ca atare
(3 pahare pe zi în loc de apa), sau se foloseste la prepararea supelor,
ciorbelor sau a unor creme si sosuri. E un bun tonifiant.
237. Suc de flori de fîn
Într-un
borcan de 4 l se pun 12 lingurite flori de fîn, care se gasesc pe lînga
stogurile de fîn din care s-a consumat nutretul, cautand pe cat posibil flori
de trifoi sau trifoi alb, sulfina, tataneasa, turita mare, coada racului, etc.
In continuare, se procedeaza ca la reteta precedenta si se foloseste în acelasi
scop. E un bun tonfiant.
238. Reteta Magica
Retetele
Elenei Nita Ibrian s-au oprit în aceasta lucrare la 237. Ca sa se împlineasca
un destin - adica un multiplu de sapte - mai trebuia una. Trebuie ca este
adevarat ca aceasta sa fie reteta magica.
Redactia revistei ELTA s-a gandit sa v-o recomande. Luati
sapte elemente dupa pofta inimii, în orice cantitate doriti (livezi si gradini minunate
sunt atat în Planul Fizic cat si în cel Astral). Introduceti-le în extractor
(acesta poate fi chiar sufletul vostru) si umpleti paharele din plin sorbind
strop proaspat în fiecare zi. Ele va vor aduce cu siguranta alte elemente
magice, tot sapte: l. frumusetea, 2. sanatatea, 3. cumpatarea, 4. altruismul,
5. vigoarea, 6. dragostea de viata si..,
ridicata la orice putere a lui 7 vieti, lubirea Cosmica.
Asa sa fie!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire